Observatorul militar - page 19

a[tept`m!”. Ca o poezie. Nu-i greu. De la coad`, chiar
mi se pare simplu, dar eu am f`cut armata. Eu [tiu
când încep ([i chiar când se termin`) cele cinci minu-
te de de[tept`ciune, [i m` plasez ca un manager cu
diplom` fix în mijlocul lor. În climaxul de[tept`ciunii.
{i tac. Nu-i spun nimic vânz`toarei, pentru c` asta ar
însemna s` m` plasez gre[it, în afara minutelor. Mai
bine nu vorbesc. De ce s-o perturb? Cum s`-i spun,
de pild`, „dar dumneavoastr`, stimat` domni]`, în
baza c`rei dispozi]ii vorbi]i?”. Nu mi-a[ permite.
Nu e cazul. Pentru c` sunt în cele cinci minute.
Cealalt` aprob` din cap. E deja prea am`rât` ca s`
aib` [i alt` reac]ie. Le-a spus pe toate, probabil, pân`
s` ajung eu în fa]`. Sunt amândou` la cap`tul puterilor.
Se cump`r` preamult. Preamult de la ele. {i sunt doar
dou`. S`racele! {i ceasul lor se-nvârte altfel, [i mâinile
lor au obosit, [i nu-[i mai simt picioarele [i nu se mai
termin` programul odat`, c` nu mai pot surioar`!
În`untru e superb. Cânt` Glenn Medeiros [i
miroase a gum` de mestecat. Se aud clinchete de
umera[e, de parc` s-ar ciocni ni[te bibelouri de por-
]elan, dar cad în aceea[i bucl` poetic` [i nu e bine.
S` nu ies din minutele mele de de[tept`ciune. Sunt
primul, întind mald`rul, domni[oara zâmbe[te,
zice „bun` ziua!”, face chestiile, întinde bonul [i
saco[a [i, uluitor, scap` [i un „v` mai a[tept`m!”.
Fantastic! A intrat în minute! Totu[i, o fi f`cut ni]i-
c` armat`? Sau poate are prietenul angajat \n sistem.
n
Rapoarte ori alte documente impor-
tante au ata[ate lalele, narcise sau
ghiocei ori zambile. Te a[tep]i ca
toate s` respecte cu stricte]e acela[i
model scriptic:
V` rog respectuos
s` aproba]i prim`vara. Fa]` de cele
raportate, rog dispune]i.
{i, f`r` îndoial`, toate aceste
cereri primesc o singur` rezolu-
]ie:
Aprob
. Posesoarea noastr` de
dou` trese este n`ucit`. Totul este
întors pe dos. Obrajii îi ard de emo-
]ie. Privit a[a, înb`taia razelor solare,
vestonul pare c` [i-a schimbat
culoarea. Parc`-i roz. Deschide
larg geamul [i-i permite aerului s`
r`coreasc` biroul [i obrajii. Respir`
adânc luna martie [i îi zâmbe[te,
mu[când dintr-un col] de cioco-
lat`. Mâine diminea]`, armata va
reveni la normal. Rapoartele vor
primi în continuare rezolu]ii, nu
[i lalele. Ordinele vor fi sec`tuite
de zâmbete [i ur`ri. Ea nu va mai
fi locotenent`, ci doar locotenent.
Cu sau f`r` m`r]i[orul prins în
piept [i în gând, în semnul unei
prim`veri puternic însorite.
n
19
Nr. 8 (4
10 martie 2015)
/
OBSERVATORULMILITAR
Observatorul militar
ARMA CONDEIULUI
GENERAL-MAIOR (R)
MARICEL D. POPA
PE LOC, REPAUS!
Marile sentimente sunt ca
perlele adev`rate: ele sunt
tezaurizate în profunzimea
suf letului , nu plutesc pe
valurile de la suprafa]a sa.
• Dup` ce a realizat marele inel al existen]ei planetare, Dumnezeu a
în]eles c`, pentru a fi complet, trebuie s`-i ata[eze o nestemat` f`r`
asem`nare, splendid` [i valoroas`. {i atunci a creat femeia. • Dragostea
este cea care consolideaz` [i d` valoare timpului. Iar timpul este cel care
consolideaz` [i d` putere dragostei. •Marile sentimente sunt ca perlele
adev`rate: ele sunt tezaurizate în profunzimea sufletului, nu plutesc pe
valurile de la suprafa]a sa. • Iat` care este marele farmec al dragostei:
fiecare basm crede în personajele sale [i fiecare personaj crede în bas-
mul s`u. • În lumea asta sunt foarte multe afrodisiace. Pe primul loc
se afl` banul. • Admir îmbr`c`mintea femeiasc`: ea este f`cut` astfel
încât, uneori, s` ascund`, iar alteori, s` arate... • În dragoste este ca [i
în r`zboi: în aceste domenii nimeni nu poate vorbi despre eroism, decât
numai dac` a trecut prin focul lor. • Într-o c`snicie sau într-o rela]ie de
cuplu, un dialog adev`rat, cinstit, de câteva minute poate salva o convie-
]uire care dureaz` de mult` vreme. • S` nu ne min]im: orice dragoste
mare s-a întemeiat pe pasiune, nu pe ra]iune. • Admir femeile, pentru
c` au talentul de a-[i multiplica satisfac]ia, îmbinând, de exemplu, foar-
te u[or [i firesc, pl`cearea de a vorbi mult cu arta de a spune pu]in.
• Raiul poate fi considerat ca [i laboratorul în care s-a experimentat
prima c`s`torie din lume. • Se spune c` un b`rbat are nou` vie]i.
Ar putea avea el [i mai multe, dar în cea de-a noua cunoa[te femeia.
• Prima mare [mecherie din lume apar]ine Evei: ea a mu[cat din m`r
[i m`rul i s-a oprit lui Adam în gât... • Celibatarul este o persoan` care
a ales între cele dou` rele: a fi c`s`torit sau a nu fi c`s`torit. • În lume
se aude, uneori, suspinul lui Adam, care regret` [i acum întrebarea pe
care a pus-o în marea lui naivitate: Doamne, ce po]i s` faci dintr-o coast`
de-a mea?! • La cât de multe au ajuns s` fie c`s`toriile din dragoste de
bani, ele chiar au convingerea c` sunt din... dragoste, nu din... interes.
• Referitor la rela]ia lor cu femeile, via]a unor b`rba]i poate fi prezentat`
între dou` repere temporale: a cere mâna [i a primi palme. • S` fim
sinceri: nu femeile sunt cele care au inventat secretarele, stewardesele,
fotomodelele... • Dac` femeii [i b`rbatului le-ar fi trebuit ni[te lucruri
mai deosebite, mai sofisticate pentru a face copii, e posibil ca viitorul
speciei umane s` fi fost de mult sub semnul întreb`rii... • Atunci când
v` afla]i cu so]ia într-un loc public, este bine ca s` zâmbi]i foarte mult.
Vor fi pu]ini cei care vor crede s` sunte]i c`s`tori]i. • So]iile se împart
în dou` categorii: unele – care î[i fac probleme atunci când so]ii lor
nu le aduc flori – [i altele – care î[i fac probleme atunci când le aduc.
• Femeile se aseam`n` foarte mult cu banii sau cu metalele ori pietrele
pre]ioase: dac` nu le acorzi suficient` aten]ie, atunci aten]ia lor se în-
dreapt` spre alte... zone de interes. • În lumea asta au fost [i destule
c`snicii distruse din cauza c`r]ilor. Nu citite. Jucate. • Într-o c`snicie,
partenerii reali[ti, în]elep]i, sunt cei care concep proiecte durabile, im-
plicând r`spunderi asumate pentru prezent [i, mai ales, pentru viitor.
Ceilal]i, îns`, imaturi sau nelumina]i, se opresc la dorin]e [i speran]e
iluzorii. • Dac` dragoste nu va fi, apocalipsa mai repede va veni. • Cu
fiecare genera]ie, oamenii descoper`, în mod`, c` marile... descoperiri
pot aduce mari avantaje. • Cele mai rezistente c`snicii sunt cele în care
so]ii sunt cei care stabilesc totul. Iar so]iile sunt cele care decid. • Cea
mai bun` [i mai interesant` defini]ie a dragostei n-o întâlnim în dic-
]ionare, ci în inimile oamenilor. • Dragostea [i încrederea sunt aripile
cu care un om poate urca pân` la în`l]imi divine. • O mare dragoste
înseamn` o mare nelini[te ]inut` în frâu. • �ra�ostea este re�ina sen�
�D g
g
-
timentelor. În lipsa ei, avem de-a face cu un regat pustiu, de[ertificat.
La mul]i [i ferici]i ani, cu ocazia zilei dumneavoastr`, cu deosebit respect,
cu profund` considera]ie [i pre]uire!
n
DESEN REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV
VESTON DE PRIM~VAR~
CINCI MINUTE
Eu [tiu când încep ([i chiar
când se termin`) cele cinci
minute de de[tept`ciune, [i
m` plasez ca un manager cu
diplom` fix în mijlocul lor.
C~PITAN CORNELIA MIH~IL~
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
D
omni[oara vânz`toare sigur n-a f`cut armata.
Altfel, nu cred c` ar da drumul cuvintelor:
„Auzi tu, cic` dincolo bate vântul! {i la noi, uite...”.
E chiar îmbufnat`, clar, lucrurile nu merg a[a cum
[i-ar dori. {i, în orice caz, nu bun`starea patronului
ei o preocup`. Are de munc`, iar asta o împiedic`
s` stea. Pare c` tr`ie[te o deportare. F`r` pauz`
de mas`, f`r` o vorb` bun` [i f`r` posibilitatea
de a protesta. Se mai descarc` [i ea colegei, c`
doar ele dou` [tiu cum e. Chin, fat`, a[a serviciu!?
Oare dincolo nu era mai ieftin? Aproape m` simt
vinovat c` n-am încercat. Totu[i, pe plâng`rea]a de
la rând mi-ar pl`cea s-o fac s` zâmbeasc` în timp ce
îndep`rteaz` elementele de siguran]` de pe ni[te
blugi. S`-i recit din Minulescu? „Te-am a[teptat pe
]`rmul m`rii /Pe ]`rmul ’nalt ca [i terasa.” Nu se
cade. S` nu cheme paza! Mai [tii? La depresie...
Poate-un Baudelaire? „St`pân` pe-amintire, iubit`-
ntre iubite!/Tu, grija mea [i unic tezaur de pl`ceri!”
Zâmbesc în sinea mea [i-ntorc capul. N-a[
vrea s` m` vad`, s` nu i se par` nu [tiu ce.
N-a f`cut armata. Ar fi [tiut c` „m`car cinci minute
e bine s` fii de[tept”. S` nu fi pomenit de starea vremii
cât timp exist` cump`r`tori, asta da idee istea]`. Cheia
marketingului. Un „bun` ziua!”, ca-n reclamele cu
castori [i past` de din]i ar fi mai mult ca suficient într-o
astfel de situa]ie. Nici nu ]ine cinci minute. Iei h`inu-
]ele, pungu]a, încasezi banii, dai bonul [i, eventual,
dac` te las` feng-shui-ul, zici [i un m`rinimos „v` mai
Î
nc` 10 minute...! Opre[te-te,
c` te arunc pe geam!
Nenego-
ciabil. Cu telefonul de[tept`tor nu
stai la discu]ii! Nici comandantul nu
este prea flexibil când vine vorba de
întârzieri de la program, fie [i numai
dou` minute peste ora de începere
a zilei de lucru.
A[a c`, hopa sus!
Deja în picioare, cu p`rul r`v`[it,
deschide larg fereastra [i respir` cu
nesa] aerul ora[ului. Plin de noxe
[i claxoane, dar este aer. Îmbrac`
hainele, oscilând între fust` [i pan-
talon.
Mai bine fusta, c`-i martie,
hot`r`[te scurt. {i-a pus c`ma[a
alb`, în semn de s`rb`toare. P`rul,
acum îmblânzit, îl coafeaz` regula-
mentar, prins simplu, cu un elastic.
Este deja în strad` [i p`[e[te
agil` printre trec`tori. {tie c` este
privit` insistent, înve[mântat` a[a,
în uniforma militar` de ora[. E
înalt` [i zvelt`. Simte cele dou` trese
aurii de pe epole]i mai str`lucitoare
ca nicicând acum, în soarele dimi-
ne]ii de crud` prim`var`. Parc`
sunt [i mai bine puse în valoare
de m`r]i[orul indisciplinat [i vesel
prins în piept. {i în gând. Zâmbe[te.
Oare cum de nu e reglementat`
purtarea m`r]i[orului în R.G.-1?,
se
gânde[te
. Ar trebui ad`ugat acolo,
la articolul 96. F`r` îndoial`, este
doar o sc`pare a colectivului de ela-
borare.
Îi pare c` totul în jur a prins
miros de ghiocei.
Am onoarea s` v`
salut!
A fost prima bine]e primit`
pe ziua de azi, la intrarea pe por]ile
unit`]ii militare. Ce zi minunat`!
Îngândura]i sau nu, gr`bi]i, colegi
de toate gradele [i func]iile g`sesc
r`gaz s` zâmbeasc`. Pentru o clip`,
haina militar` a devenit simbol ex-
clusiv al cavalerismului. R`zboiul
a încremenit, s-a spulberat pentru
o miime de secund`, pe întreaga
planet` [i militarul, în sensul lui
pur de lupt`tor, a fost nevoit s` se
redefineasc`. Biroul – doldora de
rapoarte, de dosare, de ]ârâit insis-
tent de telefoane, de flori [i m`r-
]i[oare. Câte un
Ordona]i!
sau
Am
în]eles!
ici, colo, zâmbete... Iar mi-
litarii sunt mai frumo[i ca oricând.
,,
,,
Rapoarte ori alte documente importante au
ata[ate lalele, narcise sau ghiocei ori zambile. Te
a[tep]i ca toate s` respecte cu stricte]e acela[i
model scriptic:
V` rog respectuos s` aproba]i
prim`vara. Fa]` de cele raportate, rog dispune]i.
,,
1...,9,10,11,12,13,14,15,16,17,18 20,21,22,23,24
Powered by FlippingBook