Observatorul militar - page 18

Limba românq este patria mea.
NICHITA ST~NESCU
AURELIAN~STASE
18
Observatorulmilitar
Nr. 26 (9 – 15 iulie 2014)
CULTUR~
OBSERVATORULMILITAR
CERCUL MILITAR NA}IONAL
C~PITANCONSTANTINPI{TEA
LUPT~TORII
SE ÎNTORC ACAS~
B
eneficiarilor unei îmbog`]iri li se cere pricepere în
administrarea profitabil` a acumul`rilor recente. {i
domeniul exprim`rii lingvistice este supus acestei
exigen]e.
În englez`, „oligopoly”, cu utilizarea cea mai veche atestat`
în 1895, înseamn` pia]a pe care câ]iva produc`tori o influen]eaz`,
f`r` s-o controleze (merriam-webster.com).
În francez`, la cuvântul echivalent s-a recurs întâi în lucrarea
„L’oligopole”dePaulChamley (PressesUniversitairesdeFrance,
Paris, 1944), pentru a se desemna fie forma de pia]` unde foarte
pu]ine întreprinderi au monopol asupra unei m`rfi sau a unui
serviciu[isesustragregimuluideconcuren]`liber`,fieansamblul
acestor întreprinderi, fie doar una dintre ele (cnrtl.fr.).
Potrivit lexicografiei academice, cuvântul francez a ajuns [i
în limba român`, unde se refer` la „pia]a
[…]
monopolizat` de un
num`r redus de mari produc`tori” („Dic]ionarul explicativ al
limbii române”, edi]ia a II-a rev`zut` [i ad`ugit`, Editura Univers
Enciclopedic, 2009 / DEX). „Oligopolul” este definit [i ca „form`
de pia]` cu concuren]` imperfect`
[…]
pe care opereaz` câteva
firme concurente, ce de]in segmente importante din oferta total`
a unui bun economic într-un domeniu de activitate”, „forma de
pia]` dominant` pentru producerea bunurilor de consum de
folosin]` îndelungat` [i a unor materii prime” (Marcel D. Popa,
OLIGOPOL
Alexandru St`nciulescu, Gabriel Florin-Matei, Anicu]a Tudor,
Carmen Zg`v`rdici, Rodica Chiriacescu, „Dic]ionar
enciclopedic”, Editura Enciclopedic`, Bucure[ti, 1993-2009).
Neologismul este substantiv neutru: „un oligopol
[…]
constituit din câteva companii majore a controlat distribu]ia de
benzin` timp de mai multe decenii” (rfi.ro); „pia]a
[…]
va prelua
caracteristicileunui oligopol prinachizi]iilecarevor urma” (zf.ro);
„încremenireaunor oligopoluri înzone sensibileprecumenergia”
(stiri.rol.ro); „critic` [i el oligopolul agen]iilor de rating”
(money.ro); „pozi]ia consumatorului român a devenit extrem de
vulnerabil` în fa]a scumpirilor dictate
[…]
oligopolurile din pia]`"
(cdep.ro); „identificarea oligopolurilor din industriile primare
r`spunz`toare în bun` parte de presiunile infla]ioniste” (zf.ro).
În francez`, întreprinderii aflate în situa]ia de a participa la
„oligopole” sau care este „oligopole” i se spune [i „oligopoleur”.
De la „oligopole” au derivat adjective referitoare la însu[irea sau
la caracteristica ac]iunilor sau participan]ilor la „oligopole”:
„oligopolique” [i „oligopolistique”. O familie de cuvinte
asem`n`toare, neluat` înc` în seam` de lexicografi, a ap`rut [i
în limba român`: „fiecare din oligopoli[tii cooperan]i vor fi
impozita]i corespunz`tor cotei de pia]` a oligopolului cooperant”
(amosnews.ro); „comportamentul de tip oligopolist”
(economic.upit.ro); „analiza structurilor de pia]` oligopolistice”
(ecointrep.ro).
În acela[i num`r al unei publica]ii cu preten]ii universitare,
printre prea numeroasele neglijen]e în exprimare, tipice
semidoc]ilor, se ezit` între forma corect` de plural a
substantivului neutru „oligopol” [i cea incorect` cu aspect de
substantivmasculin: „încazul oligopolurilor semanifest` omare
varietate de situa]ii de pia]` [i de stabilire a pre]urilor”; „arme
redutabile în
[
concuren]a din
]
cadrul oligopolilor”. (economic.
upit.ro). De altfel, utilizarea pluralului neacademic semnalat este
frecvent`: „oligopolii energetici
[…]
ar deveni atunci la fel de
obsole]i precum regimurile de pensii” (voxeurop.eu);
„deschiderea spre concuren]` a unor domenii economice
caracterizate de
[…]
structuri de oligopoli” (capital.ro).
Într-o replic` dezinvolt`, publicat` într-un forumpe internet,
acestui cuvânt i se d` o form` hazlie, similar` celei în care apare
un alt cuvânt intrat în uz de mult` vreme: „au tot soiu’ de
monopoale [i oligopoale de cost` totu' rrr`u” (agf.ro).
EXPOZI}II
Galeria Artelor: Ex-
pozi]ia
Arta în tran[eele
PrimuluiR`zboiMondial
– reflectarea r`zboiului în operele
arti[tilor plastici cehi [i români.
Dou` expozi]ii de art` plastic` sub
numele
Arta în tran[eele Primului
R`zboiMondial,
organizate cuocazia
comemor`riia100deanidelaatentatul
delaSarajevoasupramo[tenitoruluitro-
nului Austro-Ungariei, arhiducele
Ferdinand d’Este, [i asupra so]iei sale
Sofia, Duces` deHohenberg, au loc în
perioada23iunie-10iulie2014laGaleria
Artelor a Cercului Militar Na]ional.
Acesteexpozi]iisuntpreg`titedeAmba-
sada Republicii Cehe [i Centrul Ceh la
Bucure[ti în parteneriat cuCerculMili-
tar Na]ional, Studioul de Arte Plastice
al Armatei, Institutul pentru Studii
Politice de Ap`rare [i IstorieMilitar` [i
MuzeulMilitar Na]ional
Ferdinand I
.
Demen]ionat este, de pild`, ciclul
de grafic` al artistului Josef Váchal
format din
[apte xylografii în culori
care evoc` într-un mod singular
momentele însp`imânt`toare ale
r`zboiului, pe care autorul le-a v`zut
ca pe o crea]ie a diavolului.
Prin lucr`rile pe care le con]ine,
expozi]ia este o invita]ie la neuitarea
tragediei de la începutul secolului al
XX-lea
, a ad`ugat directorul Institu-
tului pentru Studii Politice de Ap`-
rare [i IstorieMilitar`, general-maior
(r) dr. Mihail E. Ionescu.
Prin aceast` expozi]ie ne înscriem pe
agendaculturiisociet`]iicontemporanede
comemorare a Centenarului Primului
Locotenent-colonel
C.V. C~PLESCU,
Amintiri din r`zboiu
(1877 -1878)
,
Bucure[ti, 1908
Pag. 68-69
R`zboi Mondial. Din perspectiva ceh` [i
româneasc` încerc`m s` surprindem
pentru marele public prin formele artei
plasticepovesteagenera]ieipierduteînanii
r`zboiuluiplinidelipsuri, foamete[imoarte
,
consemna directorul Cercului Militar
Na]ional, colonel dr. CristianDorca.
SalaFoaier:
Expozi]iacolectiv`de
pictur`aFunda]ieiColegiuluiMedicilor
din Bucure[ti, deschis` 7-20 iulie.
SalaRond`:
Expozi]iadepictur`a
artistei Claudia Bucur, deschis` în
perioada 7-20 iulie.
Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între
orele 11.00-19.00.
MALALA YOUSAFZAI [i
CHRISTINA LAMB,
Eu sînt Malala
,
Editura Polirom,
2014
M
alala, o feti]` din Pakistan, ceamai tân`r` nominalizat` vreodat`
laPremiul Nobel pentruPace a spus camtot ce a crezut ea c` ar
trebui s` se întâmple într-o societate în care talibanii preluau
puterea. Fiica unui profesor, membru de „comitete [i comi]ii”, un pa[tun
devotat istoriei [i spiritului p`mântului în care s-a n`scut, Malala Yousafzai
nu a asistat pasiv` la ascensiunea talibanilor (la fel ca tat`l ei, care [i-a
riscat via]a de multe ori aproape incon[tient). Iar când, în 2009, ei au
ordonat ca toate [colile de fete s` fie închise, ea nu a t`cut. A continuat s`
mearg` la [coala tat`lui s`u [i a dat curs invita]iei de a ]ine un jurnal, sub
pseudonim, pe site-ul BBC. În jurul ei, oamenii continuau s` moar`, pentru
motive extremde absurde. {colile erau demolate, pa[tunii biciui]i în public,
iar teroarea taliban` f`cea tot mai multe victime.
TRAGEDIA
UNEI
LUMI
Într-o zi de mar]i, 9 octombrie 2012, când avea 15 ani, Malala se întorcea
de la [coal`. Era într-un soi de autobuz, al`turi de colegele sale, [i se afla
chiar aproape de cas`, când autobuzul a fost oprit, iar un taliban a urcat [i a
întrebat care dintre ele este Malala. Dup` care a tras trei cartu[e. Unul i-a
intrat în cap, deasupra ochiului stâng. Alte dou` colege au fost r`nite,
iar Malala se zb`tea între via]` [i moarte. A fost dus` imediat la spitalul din
Mingora, ora[ul principal din regiuneaSwat, [i, dup` interven]iamiraculoas`
a doi medici locali, a primit [anse s` tr`iasc`. Numai c` nu ar fi supravie]uit
în condi]iile insalubre din spitalul acela, fapt observat de câ]iva doctori din
Birmingham, afla]i întâmpl`tor în Pakistan chiar în acel moment tragic, care
au insistat ca ea s` fie dus` la un spital din Occident.
Pentru carte, Malala a fost ajutat` de Christina Lamb, o corespondent`
de r`zboi extraordinar`, care lucreaz` pentru „Sunday Times” (acum vreo
[apte ani, a primit Prix Bayeux-Calvados, cea mai prestigioaos` distinc]ie
european` acordat` coresponden]ilor de r`zboi) [i care a reu[it s` redea cu
fidelitate emo]ia [i [ocul prin care a trecut Malala.
Foarte important: cartea arat` [i ascensiunea talibanilor, cum au reu[it ei
ca, din ni[te înv`]a]i (ini]ial, „talib” desemna elevul unei [coli religioase) s`
ajung`sperietoripentruîntreagalume.Surprindelipsadelogic`[ibarbarismul
puteriitalibane,dar[icomplicitateadelocincon[tient`aconduceriiPakistanului.
Cartea este intens` [i red` foarte bine tragedia unei lumi la care, altfel, nu
avem acces. Este un act de curaj extrem [i cred c` numai o persoan` de
excep]ie sau cineva care a sim]it moartea atât de aproape ar fi putut s` spun`
povestea asta adev`rat` la fel de bine. „Drag` Dumnezeu, [tiu c` Tu vezi tot,
dar sunt atâtea lucruri care, poate, uneori se pierd, mai ales acum, cu r`zboiul
`sta dinAfganistan. Dar eu nu cred c` ai fi fericit dac` i-ai vedea pe copiii de pe
strada mea cum tr`iesc la groapa de gunoi. Doamne, d`-mi putere [i curaj [i
f`-m` perfect`, fiindc` eu vreau s` fac lumea perfect`. Malala”.
[
august1878
]
D
ela Roman amplecat cu Escadronul la Buhu[i,
unde am r`mas noaptea [i de la Buhu[i la
Piatra-Neam].
Noii veni]i se d`deau lezne la obiceiurile celor vechi;
dar totu[i erau lucruri pe care nu le deslu[eau bine. Pe
drum,puneamcânt`re]iiîncapulEscadronului[iîncepeau
s` cânte cântece de r`zboi, dup` ni[te strofe f`cute de un
sergent din Escadron, anume Gaspar. Cei noi veni]i nu
cuno[teau acele cântece [i cântau [i ei cântecele pe care
le [tiau. Numai auzeai pe cei vechi strigând: Îraa! Astea
sunt cântece de la partea central`, nu ne trebuie d-astea [i
începea iar grupul celor vechi s` cânte.
În râsete [i cântece, r`p`ir`m drumul de la Buhu[i
spre Piatra-Neam], când la cel din urm` kilometru de
ora[, o deputa]ie de cet`]eni veni întru întâmpinarea
noastr` [i ne spuse c` toate autorit`]ile [i to]i or`[enii au
venit la rohatc` (barier`) s` ne ureze bun venit.
În adev`r, când am ajuns la barier`, o mul]ime de
oameni, ora[ul întreg, ne a[teptau cu un taraf de l`utari,
care la vederea noastr` au început s` sune Primirea sau
Imnul – apoi primarul, într-o scurt` [i cald` cuvântare, ne
ur` bun venit, întov`r`[it de uralelemul]imii. Am r`spuns
[i euprimarului, încâteva cuvinte, c`Escadronul jude]ului
Neam] a binemeritat de la patrie [i jude].
Mai la o parte de mul]ime, erau grupate doamnele [i
domni[oarele din societate, care, dup` terminarea
cuvânt`rii primarului, aruncar` flori asupra c`l`ra[ilor. Mii,
mii de buchete de flori c`deau asupra solda]ilor veseli [i cu
ochii umezi de bucuria ce sim]eau la primirea entuziast` ce
li se f`cea în capitala jude]ului lor. Invitându-m` primarul s`
descalec, m-am dat jos [i un grup de gentile domni[oare
înaintar` atunci spremine, [i-mi pusede-a curmezi[ul peste
corp o frumoas` ghirland` de flori, înso]ind aceast` g`teal`
cu câteva cuvinte sincere de bun` venire.
1...,8,9,10,11,12,13,14,15,16,17 19,20,21,22,23,24
Powered by FlippingBook