Misiunile internationale in perceptia cadrelor tinere
Misiunile internationale ale armatei romane au starnit
un interes real in randul cadrelor militare tinere. Pornind de la aceasta
constatare, am realizat un sondaj de opinie pentru a afla care sunt factorii
motivationali, cum este perceput riscul participarii, ce informatii au despre
organizarea selectiei, care este sursa informationala sau ce ar trebui imbunatatit
la criteriile de selectionare.
Subiectii sondajului sunt ofiteri, maistri militari si subofiteri
participanti la cursurile de cariera organizate de scolile de aplicatie pentru
armele Transmisiuni, Infanterie si Vanatori de munte din garnizoanele Sibiu si
Fagaras: Cursul de baza, Cursul avansat (pentru ofiteri) sau Cursul de comandanti
de grupa si de instructori (pentru maistri militari si subofiteri). Esantionul
este format din 160 de subiecti, dintre care 103 ofiteri, 57 maistri militari si
subofiteri.
Evaluarea rezultatelor confirma interesul crescut al militarilor tineri
pentru misiunile internationale. Intr-un procentaj de 79,37 %, subiectii isi
doresc o astfel de experienta. Trebuie subliniat aici nivelul motivatiei,
pentru ca la o intrebare, la care, pe o scara de la unu la cinci, unu reprezinta
suficient de mult, iar cinci, cel mai mult, raspunsurile au situat nivelul
motivational la valoarea patru. Deci, subiectii isi doresc foarte mult o astfel
de experienta.
Procentajul este oarecum firesc, pentru ca, la motivatie, pe primul loc
se afla remuneratia urmata, foarte aproape, de interesul pentru acumularea de
experienta profesionala.
Pozitionarea remuneratiei in topul motivelor pentru participarea la o
misiune internationala demonstreaza ca subiectii au necesitati specifice
debutului in cariera, ne referim aici la locuinta, autoturism sau alte achizitii
aferente.
Cu un procentaj de 88,97 %, motivatia pecuniara este urmata indeaproape
de dorinta de a acumula experienta profesionala (87,40 %), necesitate specifica
varstei, avand in vedere ca foarte multi sunt la inceput de cariera. Nevoia de
evolutie in cariera (24,40%) apare, paradoxal, intr-un plan secundar, la o
diferenta procentuala foarte mare fata de nevoia de experienta profesionala si
elimina orice dubiu legat de interesul scazut al tinerilor pentru functii
superioare pe scara ierarhiilor. La o diferenta foarte mica se situeaza
interesul pentru cunoasterea armatelor
membre NATO (22,83 %), iar spre finalul listei motivationale apar interese
precum: provocare, verificarea pregatirii profesionale (7,87 %), faima (4,72
%), exersarea limbii engleze sau imaginea armatei (2,36 %).
Cel putin curios este faptul ca peste 56,25 % dintre subiecti nu stiu
cum se desfasoara selectia. Cu toate acestea, 68,75 % dintre respondenti sunt
de parere ca „balcanismul“, „P.C.R.-ul“ (pile, cunostinte, relatii) sau
„nepotismul“ sunt principalele cauze ale impartialitatii probelor de selectie. In
fruntea surselor informationale se afla militarii care au participat la selectie,
apoi experienta personala a subiectilor, presa militara, zvonurile, pentru ca
pe ultima pozitie sa se situeze baza legala.
Pozitionarea pe ultimul loc a bazei legale – ca sursa pertinenta de
informare – in clasamentul surselor informationale este nefireasca. Acest
rezultat, prin comparatie cu procentul de 79,37 % al celor care-si doresc sa
participe la selectie, reflecta, in mod
indirect, dezinteresul tinerilor pentru informarea personala, preferand sa
acorde credit informatiilor de natura subiectiva.
Tot in mod indirect, prin asocierea a doua valori procentuale – 68,75 %
(cei care considera partiala selectia) si 40 % (cei care au informatii despre
modalitatea de desfasurare a selectiei) – sondajul reflecta tendinta subiectilor
de a critica si a pune la indoiala corectitudinea probelor de selectie. Aceasta
forma de manifestare a opiniilor poate demonstra o usoara stare de frustrare
ale carei mecanisme pot fi multiple, de la mediul educational si pana la varsta
subiectilor.
La o alta intrebare, prin care am dorit sa aflu daca subiectii se
considera pregatiti pentru o misiune internationala, raspunsurile au scos in
evidenta un echilibru al imaginii de sine. Astfel, 50 % nu se considera pregatiti,
47,5 % se considera pregatiti, iar 2,5 % nu se pot pronunta. Lipsa experientei
dobandite prin antrenament si pregatirea psihica pentru lupta sunt antipozii
argumentelor in cazul celor care nu se considera pregatiti, in timp ce pregatirea
de specialitate, pregatirea fizica, psihica, capacitatea de adaptare sau cunoasterea
limbii engleze se afla in fruntea motivelor celor care se considera pregatiti
pentru misiunile internationale.
Chiar daca principala sursa informationala a tinerilor despre
modalitatea de selectie o reprezinta colegii cu experienta participarii – o
sursa nu tocmai sigura, daca luam in consideratie subiectivismul –, foarte multi
sunt de parere ca nivelul cunostintelor de specialitate ar trebui sa reprezinte
un criteriu esential in selectia personalului. Informarea militarilor despre
organizarea selectiilor este clasata ultima in ordinea prioritatilor pentru imbunatatirea
selectiei.
Nu stim in ce masura experienta teatrelor de operatii este un atu pentru
promovarea in cariera insa cert este ca o astfel de experienta impune, sau ar
trebui sa impuna, respect in randul personalului armatei. Rezultatele
sondajului demostreaza ca 37,5 % dintre
subiecti sunt de parere ca militarii care au participat la misiuni in teatrele
de operatii nu au suficiente motive pentru a se considera profesionisti, iar
48,12 % sunt de parere ca o misiune internationala este o conditie suficienta
pentru calitatea de militar profesionist. Rezultatul demonstreaza un relativ
echilibru al opiniilor, ceea ce ne poate intari convingerea ca profesionalismul
militar mai are, inca, de luptat cu anumite sintagme de genul celor cu „capra
vecinului“, prezente, paradoxal, in mentalitatea cadrelor tinere.
Prin prisma intereselor nationale,
participarea cu efective in teatrele de operatii este sustinuta de 66,87 % din
numarul celor chestionati. Statutul de tara membra a NATO, alaturi de imaginea
Romaniei in lume, constituie principalul argument al celor care au considerat ca
misiunile externe reprezinta interesele nationale. Tot la aceasta intrebare,
nevoia de profesionalizare a armatei si solidaritatea Romaniei cu actiunile
umanitare ocupa ultimele doua pozitii. In cazul celor 30 % care nu sunt de
acord cu prezenta trupelor romanesti in zonele de conflict, interesele
americane reprezinta unicul argument al opiniei exprimate. Din diverse motive,
3,23 % din numarul subiectilor s-au abtinut ori nu au fost in masura sa raspunda
la aceasta intrebare.
Prin ultima intrebare a sondajului am intentionat sa aflam in ce masura
este perceput riscul misiunilor din teatrele de operatii. Evaluarea raspunsurilor
– pe o scara de la unu la cinci – a scos in evidenta riscul mare cu care sunt
percepute astfel de misiuni. Si totusi foarte multi isi doresc sa
participe.
Rezultatele sondajului reflecta „temperatura crescuta“ produsa de
subiectul „misiuni internationale“. Dincolo de unele cifre si procente, sondajul
a evidentiat limitele motivationale, argumentative si un relativ echilibru al
perceptiei rolului misiunilor internationale. Cateva rezultate insa sunt
surprinzatoare.
Interesul mare al tinerelor cadre pentru participarea la misiuni in
teatrele de operatii este o realitate care prezinta doua aspecte.
Primul are o substanta realmente pozitiva. Interesul pentru astfel de
experiente reflecta o stare de spirit si un tonus favorabile procesului de
profesionalizare a institutiei militare. Indiferent de natura motivationala a
individului, realitatea conflictelor contemporane traita in teatrele de operatii
aduce, cel putin profesional, transformari pozitive personalitatii liderilor
militari.
Al doilea aspect are o implicatie negativa asupra selectiei militarilor.
Logica eficientei oricarei selectii are ca fundament, pe langa altele, si baza
de selectie care, din punct de vedere cantitativ, este intr-o relatie de directa
proportionalitate cu calitatea celor selectionati. Cu alte cuvinte, cu cat baza
de selectie este mai mare, cu atat va fi mai mare calitatea celor selectionati.
Cum la momentul prezent baza de selectie este redusa, este putin probabil ca
militarii selectionati sa fie dintre cei mai buni, atata vreme cat numarul
celor din afara bazei de selectie care vor sa participe este foarte mare si,
mai mult de atat, indiferent de natura motivelor, nivelul lor motivational este
foarte mare.
Surprinzatoare, prin prisma contradictoriului, sunt rezultatele raspunsurilor
la doua intrebari: daca 68,75 % sunt de parere ca selectiile militarilor pentru
misiuni au o trasatura partiala, ei bine, ulterior am aflat ca 56,25 % nu au
nici cea mai vaga idee despre ceea ce presupune o selectie. Astfel, se poate
trage concluzia ca o parte din cei 68,75 % fie a tratat cu o oarecare doza de
superficialitate subiectul, fie si-a manifestat, in umbra anonimatului, o
atitudine negativista la adresa recrutarii. Nu cunoastem, dar ne spunem parerile,
si nu oricum, ci intr-o modalitate critica accentuata. Un lider militar trebuie
sa se exprime intr-adevar liber, dar trebuie sa aiba suficiente informatii
despre subiectul pe care-l comenteaza. Este bine sa avem atitudine si, mai
ales, sa uzam informatii pertinente si verificate.
In pofida riscurilor mari cu care sunt percepute misiunile internationale, un numar mare de cadre isi doreste sa participe. Dincolo de orice aspect motivational, dezideratul lor este laudabil in contextul actual al profesionalizarii institutiei militare. Nu poate fi decat incurajator ecoul pozitiv al tinerilor fata de nevoia organismului militar pentru cadre cat mai bine pregatite, cu o incontestabila experienta acumulata in zonele fierbinti din teatrele de operatii. Pentru viitoarele impliniri profesionale ale acestor tineri este important ca dezideratul lor sa nu ramana la stadiul de „fascinatia fructului interzis“.
Locotenent FLORIN MANEA
<sus>