Suntem
pregatiti pentru catastrofe?
Catastrofa din
sud-estul Asiei, care s-a soldat cu peste 200.000 de victime omenesti si uriase
pagube materiale, datorata valurilor seismice declansate de cel mai puternic
cutremur din ultimii 40 de ani, aduce in actualitate problema protectiei civile
a populatiei. Seismul, cu magnitudinea de 8,9 grade pe scara Richter, a
provocat aparitia unor valuri uriase, intinse de-a lungul a catorva mii de
kilometri, care au lovit zonele de coasta a cel putin sapte tari – Sri Lanka,
India, Thailanda, Indonezia, Bangladesh, Maldive si Malaysia.
Bilantul victimelor a fost tragic in toate
regiunile afectate, printre care se numara si mai multe zone turistice din Thailanda. Potrivit U.S. Geological Survey, cutremurul s-a
inregistrat la ora locala 7.58 (0.58 GMT), epicentrul seismului a fost situat
la 1.620 km nord-vest de Jakarta, la 40 km sub fundul marii. Replicile care au
urmat au avut si ele magnitudini mari, de aproximativ 7 grade pe scara Richter.
Cutremurul s-a simtit pe o arie intinsa, zguduind cladiri aflate la peste
1.000 km distanta de epicentru, din Singapore in Bangladesh. Localitatile cele
mai apropiate de epicentru au fost distruse aproape in totalitate.
Seismul a fost clasificat drept al
cincilea in topul celor mai puternice cutremure din ultimul secol; el este,
totodata, cel mai puternic seism inregistrat in lume dupa cel din Chile, din
1960.
In ultima suta de ani, s-au produs
numeroase cutremure de proportii, in special in zonele cu risc seismic
crescut, cum ar fi Asia sau Orientul Mijlociu, soldate cu peste un milion de
morti numai la cele mai puternice zece miscari tectonice inregistrate pe glob.
Este lesne de observat ca situatiile
de criza pot avea un impact major asupra populatiei, cu consecinte grave, ca, de
pilda, pierderea de vieti omenesti si de bunuri materiale, prelungirea paguboasa
a disfunctionalitatilor principalelor servicii ale societatii, pierderea increderii
in institutiile de stat, pierderea reputatiei profesionale, posibilitatea
aparitiei unor litigii civile, stresul, starile psihotraumatizante, anxietatile,
depresiile si alte efecte nedorite, care afecteaza psihicul, dominante fiind
emotia, panica si efortul disperat de salvare. De aceea, in asemenea situatii
sunt necesare o conducere optima si decizii rapide in conditii de timp foarte
scurt si de stres accentuat.
Ce se face, in tara noastra, pentru
pregatirea populatiei in situatii de dezastre? Elevii, studentii, pensionarii
beneficiaza de o pregatire adecvata? Cine face aceasta pregatire si cat de
riguros se executa ea?
Structurile de Protectie Civila
vizeaza cu prioritate eficientizarea sistemului organizatoric si de raspuns
pentru gestionarea tuturor categoriilor de urgente, pentru cresterea capacitatii
de reactie a tuturor componentelor, incepand cu ministerele, structurile din
MAI, MApN, SRI. Referitor la aceasta, generalul de brigada Liviu Viorel Nemes,
prim adjunct al inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situatii
de Urgenta, tine sa precizeze: Pregatirea populatiei a vizat in special doua
aspecte. Primul se refera la partea de pregatire stiintifica, si in aceasta
directie am dezvoltat o cooperare cu toate institutiile de invatamant superior.
As aminti Institutul de Fizica a Pamantului, Facultatea de Geografie, Institutul
de Geodinamica a Pamantului, Academia Tehnica Militara, UNAp etc., pe plan
intern si, pe plan international cu structuri similare. A doua directie de pregatire
ii vizeaza pe specialisti si se realizeaza prin exercitii complexe desfasurate in
conditii cat mai apropiate de cele reale. Se poate iarasi vorbi de astfel de
exercitii pe plan intern si international. In fiecare an am organizat doua sau
trei exercitii complexe in care am angrenat sase, sapte judete, in zone
considerate de risc. Prin aceste exercitii, am reusit sa cuprindem aproape toti
factorii de risc cu care s-ar putea confrunta populatia: inundatii, cutremure,
caderi masive de zapada, accidente tehnologice, alunecari de teren, accidente
nucleare, radiologice, incusiv pregatirea populatiei pentru atacuri NBC si, nu in
ultimul rand, pentru diminuarea efectelor negative provocate de actiuni
teroriste.
Pregatirea populatiei se executa dupa
un algoritm bine pus la punct. Pregatirea pe linie de protectie civila,
pentru intreaga populatie, se face diferentiat, existand programe care sa
acopere toate segmentele de populatie, indiferent ca ne referim la elevi,
studenti, pensionari, persoane angajate sau nu etc., afirma colonelul (r)
Teodora Ispas, din cadrul compartimentului Planificare Urgente Civile si Pregatire
pentru Interventii. Fiecare cetatean trebuie sa cunoasca care sunt masurile si
regulile de comportare in situatia producerii unor dezastre. De exemplu, pentru
pregatirea pensionarilor, fiecare presedinte al asociatiei de locatari are obligatia de a instrui
pensionarii pe linie de protectie civila. Din pacate, nu putem monitoriza
respectarea intocmai a acestor indatoriri, datorita faptului ca ducem lipsa de
specialisti pentru Protectia Civila.
In cadrul intreprinderilor, conform
legislatiei, exista cate un inspector de protectie civila. In functie de numarul
salariatilor, poate exista chiar un Birou de Protectie Civila. Responsabilitatile
privind instructajul personalului in incinta acestora revin in totalitate
persoanei cu functia cea mai mare din cadrul unitatii.
Intre Ministerul Educatiei si Cercetarii
si Directia de Protectie Civila a fost incheiat un Protocol, in care se
stipuleaza modalitatea de efectuare a instructajelor, numarul de ore alocat,
bibliografia aferenta, cine le conduce etc. Pe viitor, o data ce va intra in
vigoare noua lege a Protectiei Civile, se va largi si spectrul de pregatire din
scoli, pentru ca si problemele sunt de alta natura. Anul de invatamant trecut, in
municipiul Bucuresti, am fost in peste 40 de scoli generale si licee, am
participat la sedinte cu cadrele didactice si am incercat sa discut cu toti
directorii de scoli. Am constatat ca, in aceste institutii, se simte nevoia
unei pregatiri mai serioase. De asemenea, in sprijinul nostru vin mass-media,
dar consideram ca nu de fiecare data suficient. Populatia este constienta ca in
noi gaseste un sprijin real si astfel ne bucuram de incredere.
Pentru viitor, intentionam sa
organizam cursuri de pregatire pentru elevi si studenti. Deocamdata, se lucreaza
la manuale si la metodologie.
Pentru Directia de Protectie Civile,
un rol important il detine colaborarea cu structurile politiei, jandarmeriei si
armatei. In scopul asigurarii unei bune pregatiri a populatiei, au fost
planificate si executate anual exercitii de antrenament si aplicatii prin care
s-a simulat producerea unor calamitati si catastrofe. Situatiile de urgenta
impun, asadar, populatiei si componentelor din sistemul protectiei civile
prezenta specializata, inclusiv a personalului care asigura asistenta
psihosociala. Dezastrele de orice tip au un impact psihologic puternic
asupra populatiei si salvatorilor, sustine maiorul psiholog Iulian
Mihalcea. Pregatirea lor psihica, in toata lumea, se face de catre specialisti
psihologi sau psihosociologi. Aceasta devine o strategie aparte, vizand: intarirea
coeziunii intre echipele de salvatori si autosuprimarea emotiilor; degajarea
emotionala, considerand ca actiunea se petrece intr-un scenariu cu papusi sau
manechine; concentrarea asupra a ceea ce trebuie intreprins cu eficienta si
respectarea perioadelor de odihna; crearea starii de destindere psihica,
folosirea umorului pentru evitarea emotiilor sau eliberarea de acestea, mai
ales cand sunt implicati copiii.
In
concluzie, protectia populatiei civile ar trebui sa fie preocuparea permanenta
a tuturor cetatenilor care, prin intermediul afisajelor si mass-media, ar
trebui sa-si insuseasca normele de comportament in diferite situatii.
Pregatirea pentru conditiile de vreme rece si reactia eficace la aceasta
pot reduce pericolele produse de viscol.
Viscolul reprezinta o cadere de zapada
insotita de vanturi puternice. Poate dura de la cateva ore la mai multe zile.
Toate viscolele sunt insotite de temperaturi scazute, ceea ce duce de multe ori
la reducerea vizibilitatii. Toate viscolele fac din conducerea automobilelor si
din mersul pe jos o problema foarte riscanta. Efectele furtunilor, precum si
temperaturile extrem de scazute, inundatiile si depunerile de zapada pot
produce conditii de risc si probleme imprevizibile pentru oameni.
Pe timpul viscolelor, un pericol
serios il constituie hipotermia – care reprezinta scaderea rapida a
temperaturii corpului la expunerea prelungita la frig. Simptomele includ:
tremurare involuntara, vorbire incoerenta, pierderi de memorie, ameteli
frecvente, somnolenta si extenuare. Hipotermia nu este intotdeauna fatala, dar,
la cei care supravietuiesc, exista probabilitatea sa aiba probleme cu rinichii,
ficatul si pancreasul.
Un alt pericol pe timpul viscolelor
este reprezentat de degeraturi. Daca apar semne de degerare sau hipotermie, incepeti
incet incalzirea persoanei si acordati-i asistenta medicala de urgenta. Incalziti-i
intai corpul, folosind caldura propriului corp pentru a o ajuta. Bratele si
picioarele vor fi incalzite la urma, pentru ca stimularea circulatiei membrelor
conduce sangele rece catre inima si poate produce stop cardiac. Imbracati
persoana cu haine uscate si acoperiti-i tot corpul cu o patura.
Nu dati niciodata unei persoane degerate sau cu hipotermie ceva ce
contine cofeina (cafea sau ceai) sau alcool. Cofeina este un stimulent care mareste
ritmul cardiac si grabeste efectul de racire a corpului. Alcoolul incetineste
ritmul inimii si grabeste efectele de scadere a temperaturii corpului.
Sublocotenent
CONSTANTIN MIREANU
<sus>