Imaginea de sine a adolescentului militar
Pornind de la ideea ca imaginea de sine hotaraste cat
de departe ajungem in viata, autorii acestui studiu, Eugenia Nanu, Ioan
Sprinjean, Rada Fleser si Sabin Lapadat, profesori la Colegiul Militar Liceal „MIhai
Viteazul“, au intreprins o cercetare in randul elevilor prin care si-au
propus sa stabileasca in ce masura sentimentele de apartenenta, de valoare si
de importanta sunt prezente in constiinta liceenilor militari, ca o conditie a
unei imagini de sine corecta.
1. V-ati gandit vreodata daca v-ar placea sa va mai nasteti din
nou si sa luati viata de la capat?
2. Aveti vreun hobby ?
3. Cand nu va reuseste ceva, sunteti in stare sa spuneti: „Asta
mi se poate intampla numai mie!“
4. Va face placere sa aflati ca sunteti invidiat(a)?
5. Gasiti o oarecare consolare in faptul ca si cunostintelor
dumneavoastra li s-au intamplat aceleasi lucruri neplacute ca si dumneavoastra?
6. Va deranjeaza daca aflati ca sunteti considerat(a) un plicticos,
antipatic?
7. Suferiti cand constatati ca anumite lucruri merg mult mai bine
fara participarea dumneavoastra?
8. Doriti adeseori sa castigati o suma mare de bani la loterie?
9. Vi se „accelereaza“ pulsul cand aflati ca rudele sau prietenii
dumneavoastra au facut o cumparatura scumpa?
10. Va place sa va exprimati
opiniile in prezenta unui auditoriu mare?
Adolescenta, cuprinsa intre
12-18 ani, este o etapa distincta a cresterii si educatiei.
Pe plan biologic, ea
corespunde trezirii functiei de reproducere, care se manifesta prin fenomenul
pubertatii.
Pe plan psihologic, se constata
o influenta crescanda a afectivitatii asupra conduitei manifestate prin: „largirea
rapida a orizontului gandirii datorita unor interese multiple; interiorizarea
mai mult sau mai putin marcata a vietii mintale risipita pana atunci in acte:
individualizarea accelerata a comportamentului prin accentuarea deosebirilor
datorate sexului, mediului si individului; astfel incat se observa de-a lungul
adolescentei mai curand forme variate ale dezvoltarii decat o succesiune de
stadii ca in copilarie" (Debesse, 1981).
Pe plan sociologic, adolescenta
pregateste insertia individului in mediul adult. In acesti ani, se acumuleaza
cunostintele fundamentale care vor permite adaptarea la viata adulta. Din
aceste motive, caracterul conflictual al acestei perioade se accentueaza.
Pentru a intelege adolescenta,
nu este suficient sa tinem seama de datele biologice sau de cele sociologice. O
optica biologica si medicala care s-ar limita la transformarile organismului ar
fi la fel de inselatoare ca si o optica sociala sensibila numai la invatamintele
acumulate; am avea de-a face cu doua oglinzi deformate ale adolescentei. Adevarata
problema psihologica o constituie studierea interactiunii influentelor organice
si sociale intr-o individualitate care le suporta si le prelucreaza in acelasi
timp. Rolul educatorului consta tocmai in a echilibra aceste doua tendinte,
pentru a favoriza formarea personalitatii in contextul interactiunii sale
sociale.
In colegiul militar liceal,
elevul dobandeste un statut social, adica un loc in ierarhia relatiilor si
comportamentelor scolare. Statutul social nu este un factor exterior personalitatii,
ci o componenta intrinseca a structurii ei, o dimensiune a constiintei de sine.
El determina atat comportamentul elevului, cat si nivelul sau de aspiratie.
In clasa, in conditiile actiunilor
de cooperare si coactiune, pe primul plan se impune motivul sau interesul
general, elevul se mobilizeaza in asa fel incat prin actiunea sa sa sporeasca sansa
de reusita a intregului grup; randamentul si performantele sale se integreaza in
cota succesului colectiv.
Activitatile de competitie din
clasa impun pe primul plan motivatia individuala. In organizarea
comportamentului sau, elevul este preocupat de acele strategii si procedee care
sa-i asigure succesul, dar sa reduca, pe cat posibil, si sansa de castig a
colegilor sai.
Personalitatea adolescentului
din colegiul militar liceal este subordonata unor cerinte impuse de optiunea imbratisarii
carierei militare. Ea se manifesta prin stari si transformari in forme si
ritmuri diferite, determinate, pe de o parte, de interrelatiile si variatiile
comportamentelor interne si, pe de alta parte, de variabilitatea relatiilor
adolescentului cu ambianta, indeosebi cu scoala, familia si prietenii.
Sesizand rolul factorilor
externi in formarea personalitatii, Jan Amos Comenius sustine ca: „Omul daca
vrea sa fie om, trebuie sa se cultive“. Friedrich Adolf Diesterweg releva
relatia dintre ereditate si educatie si faptul ca omul poseda anumite
predispozitii care se dezvolta pe baza legilor firesti ale naturii. Dar ceea ce
are o deosebita semnificatie pentru noi – educatorii, este faptul ca predispozitia
innascuta nu consta in aptitudinea de a putea ceva, ci in aptitudinea de
a deveni ceva. De aici deducem ca a educa inseamna a stimula.
Dar, sa tinem cont, stimularea unei predispozitii innascute trebuie sa
corespunda naturii acestora.
„Prima nastere
a personalitatii“ se leaga de momentul cristalizarii constiintei
de sine – a imaginii de sine, care presupune aprecierea critica a propriilor
conduite, a propriilor dorinte si placeri prin compararea cu lumea exterioara.
Imaginea de sine este filtrul interior dintre noi si lumea inconjuratoare, prin
care privim si evaluam viata si realizarile noastre. Ea implica: motivatia,
perceptia si atitudinile fata de oameni si fata de lucruri.
Drumul spre o imagine de sine
corecta incepe cu intelegerea unora dintre nevoile noastre de baza ca fiinte
umane: sentimentul apartenentei, al valorii de sine si al importantei.
In orice situatie, imaginea de
sine determina nivelul de incredere in relatiile interpersonale. Din acest
motiv, socotim imaginea de sine un concept important pentru fiecare adolescent.
In investigarea noastra in randul
elevilor, am ales ca metoda chestionarul, tinand cont de urmatoarele precautii:
* chestionarea elevilor numai in legatura cu aspectele pe care le cunosc si pot
raspunde; * claritatea intrebarilor adresate; * perspectiva asupra nevoilor
noastre de baza (transpuse in zece intrebari); * determinarea elevilor la
colaborare (alegand un raspuns din doua variante: da sau nu, cotate ulterior cu
punctaje de la 1-20 pentru a putea identifica aspectele dorite).
Pentru consultare, a fost ales
un esantion de 76 de elevi, din clasele IX-XII, cate patru din fiecare clasa, baieti
si fete cu domiciliul atat in mediul urban, cat si rural. Chestionarul a fost
aplicat in semestrul II al anului scolar 2003-2004.
Din centralizarea datelor
reiese ca: * 5,26% dintre subiecti sunt foarte multumiti de sine, dar au tendinta
de a-si exagera valoarea; * 39,47% dintre subiecti au multa incredere in fortele
proprii, bazata pe o reala cunoastere de sine; * 36,84% dintre subiecti sunt
echilibrati in perceptia de sine; * 18,42% au o imagine de sine slaba, provocata
de convingeri false despre sine impuse de teama de esec, de pedeapsa, de
respingere si de rusine.
Pe ani de studiu (IX-X-XII),
se constata o crestere graduala a increderii in fortele proprii. Se abate de la
regula clasa a XI-a; fenomenul a si fost confirmat prin rezultatele la invatatura
de la sfarsitul anului scolar 2003-2004.
Din examinarea chestionarelor si
a punctajelor medii obtinute, la fete se observa o mai atenta preocupare pentru imaginea de sine. Cu un pas inaintea
baietilor in maturizarea biologica, fetele fac eforturi pentru a se mentine in
competitie si a demonstra ca nu sunt cu nimic mai prejos decat baietii.
Dupa modul de provenienta,
fetele din mediul urban din clasele a IX-a si a XI-a se dovedesc mai sigure pe
ele, in timp ce, la clasa a X-a, fetele din mediul rural au o atitudine mai
realista fata de propria imagine. La baieti,
nu se inregistreaza diferente semnificative.
Analiza punctuala a chestionarului scoate in evidenta urmatoarele
aspecte: * 65% dintre subiectii chestionati sunt satisfacuti de alegerea facuta
si de ceea ce le-a oferit viata pana in prezent. 40% dintre fetele din clasa a
IX-a sunt nemultumite de ceea ce au realizat pana in prezent, la baieti
insatisfactia ajunge la 25% dintre elevii chestionati la clasa a IX-a; *
aproape intreg esantionul (97,37%) arata ca elevii au preocupari pentru care
manifesta deosebit interes; * luciditatea este o calitate la 67% dintre subiecti;
* numarul elevilor care resping sa fie priviti cu invidie scade de la 62%
(clasa a IX-a) la 37% (clasa a X-a), la 35% (clasa a XI-a), la 18% (clasa a
XII-a). Acest lucru demonstreaza ca raportarea la lumea exterioara este un
exercitiu care se dobandeste in timp, o data cu adancirea procesului de
socializare; * aproape 80% dintre subiectii chestionati nu sunt bucurosi de
necazurile altora; * imaginea personala in societate este o preocupare a 2/3
dintre subiecti, proportia creste la 4/5 la elevii claselor a XI-a si a XII-a. *
55% dintre subiectii sunt personalitati active si doresc sa imbratiseze actiunile
si comportamentele celorlalti colegi. La clasa a XII-a, 56% dintre elevii
chestionati nu suporta faptul ca lucrurile merg bine si fara ei; * preocuparea
pentru a castiga sume mari de bani este optiunea a 50% dintre elevii chestionati;
* invidia caracterizeaza doar 25% dintre elevi. Trebuie sa semnalam dorinta de
colaborare sincera la studiul intreprins de noi. * reprezinta un fapt pozitiv ca
aproape 70% dintre elevii chestionati sunt oameni ai cetatii, sunt dispusi, dar
le face si placere sa-si faca publice opiniile. Fenomenul se consolideaza o data
cu varsta, confirmand capacitatile manageriale ale elevilor din anii terminali
ai colegiului.
Prof.
EUGENIA NANU, prof. IOAN SPRINJEAN
Prof. RADA
FLESER, prof. SABIN LAPADAT
Colegiul Militar Liceal “Mihai Viteazul“