Se vehiculeaza tot mai mult ideea ca armata ar trebui sa renunte la militarii cu termen redus. Motivele invocate: tinerii care indeplinesc serviciul militar si se pregatesc pentru a deveni cadre militare in rezerva sunt scutiti de serviciul de paza, beneficiaza de prea multe invoiri si permisii, au un comportament neadecvat (sunt ingamfati, cicalitori) etc. La prima vedere, acesti militari par sa fie mai mult o paguba decat un castig, atat pentru bugetul statului cat si pentru armata. Unii sustin ca militarii licentiati nu au cum sa fie niste buni luptatori intrucat au mereu tendinta „de a filosofa“ pe campul de lupta. Or, armata are nevoie de oameni rezistenti fizic, care sa actioneze la ordin in orice conditii. Dimpotriva, altii vad in militarii t.r. un potential intelectual si profesional care poate fi valorificat eficient in folosul armatei. In opinia acestora, „teristii“ reprezinta o pepiniera pentru viitoarele cadre ale armatei. In acest mod nu s-ar risipi bani, ci chiar s-ar economisi.

Care este statutul actual al militarilor cu termen redus si care va fi de acum inainte, inclusiv dupa anul 2007? Colonelul Dumitru Antohi – seful Sectiei Evidenta, Completare cu Militari, Coordonare Recrutari si Incorporari – ne-a precizat ca Ministerul Administratiei si Internelor impreuna cu Ministerul Apararii Nationale au elaborat proiectul Legii privind pregatirea populatiei pentru aparare, in care se prevede ca serviciul militar obligatoriu va fi suspendat, cu incepere din ultimul trimestru al anului 2007, atat pentru militarii cu termen redus cat si pentru militarii in termen. Pana atunci serviciul militar se va indeplini exact ca si pana in prezent. Adica vor fi incorporati si tineri absolventi ai institutiilor de invatamant superior, pentru a se pregati in calitate de ofiteri in rezerva, subofiteri in rezerva si gradati-soldati.

“Nu pot estima cifra exacta a incorporarilor pentru ca aceasta se aproba anual – ne-a spus domnul colonel Antohi. Speram ca, in 2006, sa fie ultima incorporare. Serviciul militar pentru „teristi“ ramane de 6 luni, pana va intra in vigoare Legea care prevede serviciul militar de 9 luni, pentru militarii in termen, si de 4 luni pentru „teristi“. Militarii cu termen redus care indeplinesc serviciul pentru a se instrui ca soldati si gradati in rezerva sunt pregatiti, ca si pana acum, in bazele de instructie, iar cei care se pregatesc pentru ofiteri si subofiteri in rezerva - in Scolile de Aplicatie. In acest scop, Directia Doctrina si Instructie elaboreaza anual ordinul Sefului Statului Major General privind instruirea Armatei Romaniei, document care reglementeaza si continutul instruirii militarilor cu termen redus, avand ca obiectiv, pentru cei care vor deveni soldati si gradati in rezerva, realizarea unui nivel de instruire care sa permita incadrarea lor ca militari angajati pe baza de contract. Tinerii care au absolvit o facultate si sunt licentiati sunt incorporati in armata in functie de criteriile stabilite in acest sens si de nevoile armatei la acea data. Exista un nomenclator in care sunt mentionate toate facultatile acreditate din Romania. In functie de specializarea tanarului, data de profilul facultatii absolvite, este repartizat sa indeplineasca serviciul militar intr-o arma care are interferente cu profilul facultatii absolvite. Spre exemplu, cei care au absolvit dreptul pot fi repartizati doar la armele infanterie, justitie militara si logistica. Aceasta in cazul celor care se instruiesc pentru a li se acorda grad de ofiter sau subofiter in rezerva. Cei care se instruiesc pentru a deveni soldati si gradati in rezerva pot indeplini serviciul militar cu termen redus la orice arma, indiferent de profilul facultatii absolvite. Serviciul militar pentru „teristi“ este considerat activitate de invatamant. Fiecare institutie militara care pregateste teristi isi stabileste programa de invatamant in functie de obiectivele pe care le are.

La militarii „teristi“ cererea este mai mare decat oferta noastra anuala. Din experienta, pot spune ca cei mai multi dintre ei vin in armata si opteaza pentru ofiteri sau subofiteri, tocmai pentru ca vor sa urmeze o cariera militara in cadrul MApN sau MAI. Altii vin in armata pentru ca nu-si pot gasi un loc de munca deoarece atat patronii cat si managerii institutiilor statului le cer sa aiba indeplinit serviciul militar. In viitor, in armata, vor fi numai soldati si gradati profesionisti care vor proveni fie din randul celor care au facut armata in calitate de militari in termen sau militari cu termen redus, fie dintre tinerii care nu au nici o pregatire militara. Au absolvit liceul sau au terminat armata si doresc sa se incadreze in armata pe functii de militari profesionisti. Acesti tineri nu vor fi privati de a face cariera militara. De pilda, viitorii subofiteri si ofiteri vor fi selectati din randul acestor soldati si gradati profesionisti. Avem mai multa incredere in aceasta categorie de oameni, intrucat nu i-a obligat nimeni sa vina in armata. Asa avem convingerea ca isi vor indeplini atributiile corespunzator standardelor“.

Cat priveste pregatirea rezervistilor voluntari – asa se vor numi in viitor – aceasta se va desfasura pe baza de contract pe o perioada de pana la 4 luni. Trecerea in retragere nu va mai fi obligatorie la 55 de ani, ci chiar cu mult mai devreme. De exemplu, daca sunt 50 de capitani care concureaza pentru 10 locuri de maior, atunci ceilalti 40 de capitani vor trece in rezerva. Acestia vor fi rezervisti voluntari care vor continua sa faca pregatire militara in baza contractelor ce se vor incheia in acest scop.

O alta problema care se pune in legatura cu militarii „teristi” se refera la valorificarea cat mai eficienta a potentialului lor intelectual si profesional. Militarii „teristi” cu care am discutat ne-au sugerat ideea infiintarii unor centre de pregatire in care tinerii cu abilitati deosebite (buni cunoscatori de limbi straine, informatica, telecomunicatii etc) sa urmeze un anumit tip de instructie prin care aptitudinile dobandite in viata civila sa fie nu doar intretinute, ci si dezvoltate. De pilda, unii „teristi” ar putea fi instruiti in limba engleza pe timpul stagiului militar.

“Deocamdata in majoritatea garnizoanelor se organizeaza cursuri de limbi straine doar pentru cadre – ne-a precizat domnul colonel Dumitru Antohi. In perioada aceasta scurta „teristii” invata ceea ce este trecut in programa de invatamant. Nu pot sa spun ce va fi dupa 2007. Potrivit legii actuale, tinerii care au implinit varsta de 26 de ani nu pot fi angajati in armata, deoarece dezideratul este de a fi incadrati pe functii de luptatori, fapt care induce ca pentru acestia limita de varsta pana la care pot fi mentinuti in armata sa fie de 35 de ani. Sunt relativ putine functii unde aceasta limita de varsta este de 45 de ani, fiind vorba de personal tehnic: soferi, mecanici conductori, mecanici, operatori statii de transmisiuni etc. Cei care depasesc aceasta varsta pot face cariera in MAI sau SRI. Cei care indeplinesc conditiile pot depune cerere pentru a ramane in armata chiar din timpul serviciului militar. Dupa armata vor fi angajati daca indeplinesc criteriile generale sI specifice prevazute in reglementarile privind functia pe care urmeaza sa fie incadrati.”

Colonelul dr. Mircea Udrescu, comandantul Scolii de Aplicatie pentru Logistica, apreciaza ca, in viitor, foarte multe cadre ar trebui sa vina in armata pe filiera indirecta. Asa s-ar economisi foarte multi bani. „Armata – sustine domnul colonel – are nevoie de oameni tineri, inteligenti si foarte bine pregatiti profesional. Conteaza mai putin in ce institutie de invatamant se formeaza profesional un viitor ofiter. Accentul trebuie pus pe ce anume stie concret sa faca dupa terminarea studiilor. Cei care aspira la o cariera de ofiter in armata nu trebuie sa fie doar buni teoreticieni, ci si buni practicieni. In urma cu doi ani, in cadrul Scolii de Aplicatie pentru Logistica am avut la cursuri doua grupe de tineri ofiteri. Una pe filiera directa, formata din zece ofiteri, cealalta pe filiera indirecta, formata din alti 12. Din cele doua grupe am facut una. La terminarea cursurilor, din cei 22 de ofiteri absolventi, primii opt clasati au provenit din randul celor care au terminat o facultate civila. Situatia nu este singulara. In universitatile civile se formeaza multi tineri de valoare, iar armata are nevoie de ei. Trebuie sa privim lucrurile realist. De exemplu, un tanar care a terminat Academia de Stiinte Economice stie mai multe despre economie decat un absolvent al Universitatii Nationale de Aparare. Si in cazul altor absolventi de facultati civile situatia este asemanatoare. Dupa terminarea stagiului militar, acesti tineri pot fi incadrati in armata pe functii corespunzatoare pregatirii lor. In paralel, ei pot continua procesul de instruire la arma unde au fost repartizati. Este gresit sa credem ca ofiterii formati pe filiera indirecta sunt mai slabi pregatiti in ale armelor decat colegii lor care sunt absolventii unei Academii Militare. Si acest aspect se poate demonstra. Armata are nevoie de buni luptatori dar, in special, de oameni inteligenti. Este o tendinta care se regaseste la majoritatea armatelor din tarile membre NATO. Pot sa mai adaug ca militarii t.r. din cadrul Scolii de Aplicatie pentru Logistica nu au fost scutiti de serviciul de paza. Permisii au primit numai daca au avut rezultate bune la invatatura si daca au fost disciplinati. Apoi, altfel discuti cu un om licentiat. Stiu sa-si rezolve intr-un mod diplomatic problemele care apar in cadrul grupului. In sapte ani de cand sunt in aceasta unitate, nu cred ca am fost nevoit sa-i sanctionez disciplinar decat de maximum trei ori. Dar si atunci au fost chestii marunte. Sectoarele sunt intretinute, nu neaparat din obligatie – pentru ca asa e in armata – ci pentru ca asa le dicteaza constiinta. In dormitoare e curatenie ca la ei acasa. Sunt oameni bine crescuti si cu bun simt. Si „teristii“ incadrati ca viitori subofiteri in rezerva sau soldati gradati au aceeasi atitudine fata de armata. Nu trebuie sa-i urmaresti la tot pasul. Sa le dai zeci de explicatii ca sa inteleaga ce au de facut. Acolo unde se depaseste bariera omeniei stim si noi ce avem de facut. Dar nu a fost cazul. Sunt foarte intelegatori. De asemenea, in cadrul cursurilor au un puternic caracter interactiv si ei vin cu numeroase completari. Cred ca armata are nevoie de „teristi“. Si mai cred ca, in special, „teristii“ vor fi viitoarele cadre ale armatei romane“.

Absolvent al Facultatii de Stiinte Politice si Management Politic, specializarea Relatii Politice si Internationale, Diplomatie, master in politica externa americana, proaspatul sublocotenent (r) Adrian Mihai Bejenaru intentioneza sa urmeze o cariera in diplomatie sau ca reprezentant militar al Romaniei in structurile NATO sau ONU. „Consider ca as fi util, prin a aduce imbunatatiri structurale sistemului actual. O atentie deosebita ar trebui acordata mentalitatii soldatului roman, astfel incat sa dispara acel complex de inferioritate pe care acestia il manifesta (chiar daca ne este greu sa recunoastem) in fata unor militari din armatele tarilor dezvoltate. Ca specialist in politica americana, pot spune ca intrarea Romaniei in NATO a fost un obiectiv primordial al Aliantei. A sosit momentul sa intelegem ca vremea marilor armate care se disperseaza pe zeci de kilometri a trecut. Rolul unitatilor moderne este de a se specializa pe anumite segmente ale conflictului si de a colabora intens cu membrii Aliantei in teatrele de operatii. Serviciul militar mi se pare util si pentru militarii cu termen redus pentru ca, actualmente, avem nevoie de calitate in detrimentul cantitatii. Motivarea omului trebuie sa se faca prin pretuire si consideratie“.

Sublocotenentul (r) Marius Catalin Ganea este absolvent al Facultatii de matematica-informatica, sectia informatica. Inainte de a veni in armata a lucrat ca preparator la catedra de Informatica a Facultatii de Matematica-Informatica din Craiova. Este doctorand in criptografie. „Cred ca serviciul militar este necesar, intrucat se pot invata multe lucruri interesante. Ma refer la disciplinele militare, la orele de educatie fizica etc. In viata civila nu ai asemenea posibilitati. Sunt pasionat de informatica, masini si arte martiale. Chiar daca am invatat multe in acest stagiu militar, momentan nu ma intereseaza sa activez ca ofiter“.

La randul sau, sublocotenentul (r) Ilie Bondoc afirma ca experienta dobandita in armata, ca „terist“, ii va fi de folos, caci isi va permite sa aiba un cuvant de spus atunci cand va fi nevoie de sfatul unui specialist in domeniu. „Dupa parerea mea, armata este utila numai pentru tinerii care doresc sa faca o cariera in armata sau pentru cei care vor sa aiba un permis de arma de vanatoare. Pot spune ca, pana acum, tot ceea ce s-a facut la instructie m-a fascinat. In special partea practica. Pe de alta parte, am constatat ca, mai ales in armata, lucrul cu oamenii implica mult efort, rabdare, cunostinte de psihologie si, nu in ultimul rand, mai putin timp liber. Sunt de parere ca intr-un colectiv este foarte important modul in care se desfasoara comunicarea. Satisfacerea doleantelor celor din echipa este esentiala. Succesul activitatilor desfasurate tine, in mare parte, de acest aspect."

Sublocotenentul (r) Stefan Dinescu a venit in armata la cerere intrucat a considerat ca este momentul potrivit sa urmeze stagiul militar. A absolvit Facultatea de Relatii Internationale. Cunoaste limbile engleza si franceza. Pana sa vina in armata a lucrat ca director de marketing la o firma de papetarie si birotica din Constanta. Pe viitor se vede realizat profesional, fie in mediul militar, fie in cel civil. „Imi doresc sa ma angajez in armata. Logistica mi se potriveste ca o manusa. Cunostintele asimilate in liceu si in facultate imi sunt de un real folos. Sunt convins ca as putea aduce imbunatatiri modului in care se lucreaza in armata, cel putin la aceasta arma.

Anul trecut, prin organizatia studenteasca „AISEC“, am beneficiat de un stagiu de practica in Atena. Am observat ca, in Grecia, armata este mult mai deschisa fata de populatie. De pilda, expozitii militare pot fi vazute nu doar la muzeu, ci si in statiile de metrou. Ca atitudine, militarii romani sunt adevarati profesionisti. Au un comportament cu adevarat ostasesc. Cat priveste instructia, eu ma declar multumit. Nu mi s-a parut deloc grea. Cel mai mult mi-a placut la trageri, dar din pacate nu am tras decat cu pistolul mitraliera si pistolul Carpati. La orele de educatie fizica am facut exercitii noi si interesante. Te determina sa faci miscare din placere. Pregatirea teoretica a fost la fel de interesanta. Ni s-au predat cursuri despre NATO, finante, drept umanitar, tactica logisticii etc. In concluzie, armata este utila. Este un pas pe care orice tanar ar trebui sa il faca. Atmosfera din cazarma este placuta, iar colegii, niste oameni extraordinari. Atunci cand apar unele neintelegeri se ia atitudine si «fenomenul» se estompeaza cu multa diplomatie.“

Sublocotentul (r) Catalin Vatafu a venit in armata pentru ca doreste sa se angajeze in cadrul Ministerului Afacerilor Externe, stagiul militar, in aceasta situatie, fiind obligatoriu. Este licentiat in Relatii Economice Internationale, specialitatea Tranzactii Internationale. Ulterior a urmat Institutul de Relatii Internationale din Moscova, specialitatea Diplomatie si Studii Regionale, pe care l-a absolvit in anul 2003. „Dupa parerea mea, armata trebuie sa fie o structura formata numai din profesionisti care doresc sa faca asta in viata si care urmaresc o cariera in acest domeniu. Cred ca programul de instructie al teristilor ar putea fi imbunatatit. Atentia ar trebui indreptata mai mult catre aptitudinile militarilor, care nu trebuie sa fie doar intretinute, ci si perfectionate. Accentul trebuie sa vizeze performanta pe toate planurile, mai ales in scolile de aplicatie.“

Absolvent de liceu militar si licentiat in stiinte juridice, sublocotenentul (r) Iulius-Irinel Rad si-a marturisit intentia de a urma o cariera militara, fie in armata, fie in alte structuri similare. Inainte de a veni „sub arme“ a lucrat ca director de personal la un hotel din Bistrita. Are cunostinte de limba engleza, franceza, italiana si spaniola. Din perspectiva sa, „igiena militarilor in armata trebuie sa fie pe primul plan, iar in subsidiar dotarile si disciplina. Fiind absolvent de liceu militar pot sa spun ca armata e usoara pentru oricine stie cum sa si-o faca astfel. Noi, «teristii», am inteles acest lucru. In armata este impamantenita ideea ca neofitii armatei romane, adica noi, am fi niste militari inutili. Dincolo de parerile pro si contra, cred ca reprezentam un suflu nou, inteligent. In acelasi timp suntem naturali si umani. Avem ceva de oferit. Suntem bine pregatiti. Ne descurcam usor in orice situatie. Pentru mine, dar si pentru colegii mei, instructia nu a fost o problema. Generatia noastra a inteles ca «a comunica» este cel mai important factor intr-o colectivitate“.

CONSTANTIN BRAN

<sus>