Drogurile: o „bomba“ in ranita militarilor?

Soldat t.r. CONSTANTIN BRAN

Un inamic al omului modern este drogul. Dobandite pe cale naturala sau artificiala, substantele care „fabrica visuri“ sau care „aduc fericirea“ fac, an de an, mai multe victime decat armele de distrugere in masa. Nici o statistica nu poate spune care este numarul exact al consumatorilor de droguri. El poate fi doar estimat. Fenomenul este extrem de greu de controlat, chiar daca se fac eforturi pentru prevenirea si combaterea sa. Desi interzise, drogurile tind sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala, numarul persoanelor care isi gasesc refugiul, injectandu-si „iluzii“, fiind in crestere. Drogurile pun stapanire pe trupul si mintea consumatorilor. Victimele drogurilor pot fi vazute pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou etc. Pot fi recunoscute usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosii, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore, cu putin noroc. Si atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul. O noua doza, un alt vis frumos. Si apoi cosmarul depresiei. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala, chiar daca renunta la droguri. Medicii spun ca e nevoie de cel putin doi ani ca un consumator de droguri sa se vindece complet. Si asta numai daca persoana in cauza isi doreste cu adevarat acest lucru. Si in tara noastra multi tineri s-au lasat atrasi de „mirajul“ drogurilor. Daca acum cativa ani, Romania era o tara de tranzit, in prezent a devenit o tara de consum.

Autoritatile din Ministerul Apararii Nationale au luat masuri pentru prevenirea consumului de droguri. Persoanele care se confrunta cu astfel de probleme nu pot sa urmeze o cariera militara. Este exclusa incorporarea tinerilor care recunosc ca au consumat droguri sau continua sa o faca. Pe timpul efectuarii stagiului militar, soldatii si nu numai, beneficiaza, la orice ora, de consiliere psihologica de specialitate. Consumul acestor substante de catre militari poate avea consecinte nefaste atat in procesul de instructie, cat si in cel de organizare a activitatilor specifice si, tocmai de aceea, pe aceasta linie, s-au luat masuri de siguranta.

Drogurile „tolerate“ fac cele mai multe victime

In categoria drogurilor “tolerate” intra: cofeina, alcoolul si nicotina. Cel mai adesea ele sunt consumate din placere, utilitatea lor in scopuri medicale fiind restransa. Consumul in exces al acestora cauzeaza mai multe decese decat restul drogurilor, intrucat oricine are posibilitatea de a consuma din ele atat cat doreste sau atat cat isi permite. Insa efectele se resimt in starea de sanatate a populatiei si in numarul deceselor. Astfel, cofeina, alaturi de heroina, cocaina, marijuana, nicotina si alcool, face parte din categoria drogurilor „psihoactive”.Cele mai multe plante, ce contin cofeina, au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Pe la 1860, in Statele Unite ale Americii se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia. Cofeina pura, descoperita acum doua secole, este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste. Rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba un efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, (ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si al mainilor, numite uneori si „agitatiile cafelei“. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, insomnii, cancer, malformatii genetice si complicatii la sarcina, respectiv la nastere. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Ravagiile provocate de sifilisul introdus in Lumea Noua de catre europeni palesc in comparatie cu numarul de decese si de boli cauzate de tutun in intreaga lume. In prezent aproximativ cinci milioane de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. S-ar putea spune ca astfel indienii s-au razbunat. Reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii avertizeaza ca tutunul va face, in jurul anilor 2020, peste 8 milioane de victime.

Maior dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti: “Exista droguri ilicite si droguri licite. Acestea din urma sunt la indemana oricui, creeaza destule probleme. Printre bolile cele mai frecvente intalnim bolile hepatice, bolile psihice, incapacitatea de munca si pensionari premature etc. In unele tari se ia atitudine fata de alcool. Bauturile spirtoase sunt de cateva ori mai scumpe decat berea sau vinul. As enumera exemplul Suediei care a impus o bariera economica in ceea ce priveste consumul de alcool. Preturile mari la bauturile spirtoase au avut ca efect diminuarea consumului de alcool in randul populatiei. Insa atata timp cat in Romania o sticla de bere are acelasi pret cu o sticla de votca, nu avem cum sa incurajam scaderea consumului de alcool. Pana la urma cresterea pretului nu trebuie privita decat ca o forma de protectie”.

Drogurile in Romania

Infractionalitatea si, in special, criminalitatea organizata, intalnita la nivel international, pot fi privite drept „institutii fara frontiere”, ale caror raspandire si arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale. Institutiile abilitate in domeniul luptei impotriva traficului si a consumului de droguri din Romania colaboreaza pe plan regional, european si international cu institutii din intreaga lume care au atributii similare. Astfel, in Romania, prin H.G. nr. 154/06.02.2003 s-a aprobat Strategia nationala antidrog, care reprezinta programul de actiune la nivel national, definind coordonatele de actiune ale institutiilor abilitate, printre care si Ministerul Apararii Nationale, in lupta impotriva drogurilor. Deschiderea frontierelor de stat, pozitia geografica si, nu in ultimul rand, conflictele militare din fosta Iugoslavie, Afghanistan si Irak au facut ca Romania sa devina un segment important al rutei balcanice de traficare a drogurilor, cu precadere pe varianta nordica a acesteia, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania, Olanda, Franta si chiar mai departe, ajungandu-se, in prezent, ca tara noastra sa devina o piata profitabila de desfacere a drogurilor. Potrivit unui raport intocmit de Agentia Nationala Antidrog in anul 2003, Romania se regaseste in 3 din cele 5 variante ale rutei balcanice privitoare la transportul de droguri. In ultimul timp se contureaza, tot mai mult, o ruta dinspre vest spre est (Olanda, Germania), dar si dinspre nord (Ucraina) pentru stupefiantele de sinteza.

Topul drogurilor preferate

La fel ca in intreaga lume, cel mai consumat drog in Romania este canabisul. Din 2001 pana in prezent s-au capturat peste 30.000 kilograme. In perioada 1991-2003, din totalul drogurilor confiscate in Romania, 77% reprezinta canabis, 2% heroina, 1% cocaina si opiu, iar 20% alte droguri. Potrivit unui studiu realizat la nivel national, pe un esantion de 140.000 de tineri, in varsta de 16 ani, s-a constatat ca 4.000 dintre minori consuma canabis, 850 ecstasy, 400 droguri injectabile si 100 cocaina. Cel mai consumat drog este, in acest moment, ecstasy, fiind urmat de marijuana, heroina si cocaina. Potrivit reprezentantilor Institutului de Medicina Legala, anul trecut, in Romania au murit noua consumatori de droguri, fata de opt decese in 2002 si 12 in 2001.

Daca intr-o perioada de 20 de ani (intre 1970 -1990) s-au descoperit 187 de cazuri in urma carora s-au confiscat 475 kilograme de droguri, (90% dintre persoane fiind cetateni straini), in 2002 recordul a fost de peste 43.000 kilograme. Judetele cu cea mai ridicata infractionalitate privind drogurile sunt : Bihor, Arad, Timisoara, Hunedoara, Iasi, Bacau, Prahova, Constanta, la care se adauga si municipiul Bucuresti. La polul opus se situeaza: Giurgiu, Calarasi, Braila, Tulcea si Valcea. Restul judetelor se remarca printr-o infractionalitate medie. Persoanele implicate in acest gen de infractiuni, intre anii 1989-1999, au avut varste de peste 30 de ani. Incepand cu anul 2000, categoria dominanta a fost intre 21 si 30 de ani. Peste 30% sunt tineri cu varste intre 18 si 21 de ani. 90% sunt barbati, insa numarul femeilor implicate in asemenea „activitati“ creste alarmant. Educatia acestor persoane (procent majoritar) se rezuma la nivelul claselor primare sau liceale si sunt in marea majoritate fara ocupatie, cu antecedente penale. In ultimii 3 ani s-au descoperit in Romania 5 laboratoare clandestine in care se fabricau heroina si droguri sintetice. De aici s-au confiscat peste 215 litri de substante utilizate in producerea drogurilor, 75 de kilograme de heroina, inclusiv amfetamina. De asemenea, s-au identificat peste 400 de hectare de culturi neautorizate de canepa. Dintre cetatenii straini, cel mai des implicati in asemenea infractiuni au fost turcii si iranienii. Pentru transportul “marfii” s-au folosit cel mai des camioanele, atat cele romanesti, cat si cele straine. In topul listei consumatorilor de droguri sunt adolescentii. Ei sunt “agatati” chiar de la portile institutiilor de invatamant. Unele date statistice au scos in evidenta faptul ca numai in Bucuresti ar exista aproximativ 40.000 de persoane consumatoare de droguri. La nivel mondial, numarul actual (monitorizat) al consumatorilor de droguri este de aproximativ 200 de milioane.

Cum ne ferim de droguri?

Prima regula a educatiei impotriva drogurilor este aceea de a intelege ca adolescentii pot lua decizii adecvate, daca le este data o educatie corecta, intemeiata pe argumente stiintifice. Tendinta actuala este de a informa tinerii, cat mai adecvat, pentru luarea unor decizii in cunostinta de cauza. Scopul unui mesaj vizand prevenirea consumului de droguri este simplu: ei trebuie constientizati asupra riscurilor pe care acest comportament le implica. Practica este departe de a fi simpla si perfecta. Cele mai importante elemente necesare pentru dezvoltarea unor astfel de programe sunt: grupul-tinta, stilul si continutul mesajului transmis, dar si mediul folosit pentru a transmite mesajul. Programele de prevenire primara pot fi realizate sub diverse forme: cu sau fara ajutorul scolii ori al mediului educational, in comunitatile locale, prin asociatii religioase, sportive, baruri si chiar in spatii inchise – cum sunt inchisorile. Unele programe de prevenire a consumului vizeaza intreaga populatie insa, adesea, sunt centrate pe sectoare bine definite ale populatiei: copii si adolescenti, minoritati etnice, femei maltratate sau detinuti. Prevenirea consumului de droguri si campaniile de promovare a sanatatii trebuie sa ia in considerare factorii sociali si culturali ai grupului vizat. Minoritatile etnice au rezistente si vulnerabilitati diferite de restul populatiei si, de aceea, mesajele trebuie adaptate acestor conditii.

Maiorul dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti, apreciaza ca in prezent asistam la o crestere a consumului de droguri in randul tinerilor. Daca in 1996 varsta era cam de 18-19 ani, in prezent varsta consumatorilor este de 15-16 ani. Membrii familiei afla ca propriul copil consuma droguri observand cum, de la un timp, le dispar anumite lucruri din casa. In astfel de situatii, intre copii si parinti exista un mare deficit de comunicare. Sunt mai multi factori care il determina pe un tanar sa consume droguri. Cel mai intalnit pare a fi imposibilitatea tanarului de a-si procura pe cai normale senzatii de placere si, de aceea, apeleaza la «iluziile» oferite de doguri. Al doilea motiv ar fi mimetismul. Majoritatea tinerilor, cu spirit gregar, incearca sa nu atraga atentia grupului din care fac parte. Daca ceilalti membri ai grupului sunt consumatori, atunci si el este obligat sa consume pentru a nu «deranja» pe cineva anume. Ultimele tendinte arata ca tinerii obisnuiesc sa consume tot mai mult droguri puternice, precum heroina, iar mai nou, psihostimulentele. Consumul de canabis este un prim pas spre alte droguri. Intoxicatia este, oarecum, scazuta fata de restul drogurilor. Nu este asa de mare ca in cazul heroinei sau cocainei, insa, aici, periculozitatea o reprezinta tendinta respectivei persoane de a se indrepta, in calitate de consumator, spre droguri mult mai puternice. Persoanele care consuma canabis pot ajunge sa consume si droguri tari, aceasta pentru ca organismul tolereaza drogul si doreste sa asimileze mai mult.

„Prima intoxicatie, ne-a precizat maiorul dr. Daniel Vasile, nu este, intotdeauna, cauzatoare de placere. Poate determina chiar senzatii de greata, varsaturi, mai precis disconfort general. Aceste simptome denota ca organismul individului reactioneaza la drog. Sistemul imunitar al acestuia este mai puternic. Daca va repeta aceasta experienta, organismul va slabi. Adesea, pe langa un nou consumator mai stau si alte persoane, un fel de «guru» in cadrul grupului. Aceste persoane au grija sa-l incurajeze, spunandu-i ca, daca repeta experienta, a doua sau a treia oara, va simti o stare extraordinar de placuta, euforizanta. Consumul de droguri declanseaza si unele efecte somatice care trebuie amintite, pentru cei din jur, intrucat sunt greu de mimat de consumator. De pilda, volumul pupilei se modifica. In sevraj, consumatorul are niste pupile foarte mari cu o luminozitate crescuta. Acestea sunt semne obiective care trebuie retinute impreuna cu tulburarile de tranzit. Persoanele care, frecvent, au tulburari de tranzit, cu episoade pseudogripale, ne determina pe noi, medicii, sa inspectam, la acestea, un eventual consum de droguri. Apoi, urmele lasate de injectii, se pot detecta in mai multe locuri la nivelul corpului, a tegumentelor, etc. Privitor la renuntatul la droguri, statisticile arata ca aproximativ 20% dintre tineri reusesc, in cele din urma, sa scape de droguri. Alte statistici mai arata ca se renunta la droguri dupa cel putin 14 tentative esuate. In toate cazurile, renuntatul la droguri necesita o vointa puternica din partea persoanei implicate“.

Taria de a spune „nu“!

Cei mai multi tineri incep sa consume droguri din pura curiozitate, din dorinta de a cunoaste efectele pe care le au asupra lor sau de a obtine noi senzatii, noi trairi. Altii recurg la droguri din teribilism. Tinerii sunt tentati sa infrunte riscurile fara a fi opriti de cuvinte precum: pericol sau risc. Presiunea grupului este o alta cauza care ii impinge pe tineri spre droguri. Pentru a nu se face de ras fata de ceilalti camarazi, ei accepta sa consume droguri. In astfel de situatii este foarte important ca persoana implicata sa aiba taria de a spune „nu !“, ceea ce poate demonstra, cu adevarat, ca are o personalitate puternica. Sintagma „fii tu insuti“ trebuie luata in calcul mai presus de orice, chiar daca ceilalti gandesc diferit.

Unii tineri consuma droguri pentru a ascunde sau a depasi problemele zilnice pe care le au, cum ar fi, de exemplu: divortul, abuzul, indiferenta parintilor, alte nemultumiri legate de scoala, loc de munca etc. Trebuie sa intelegem ca utilizarea drogurilor poate rezolva doar aparent si temporar problemele care, oricum, vor continua sa existe si sa se agraveze. Tinerii care consuma droguri se izoleaza de colectivitate sau de societate. Ei au nevoie de sprijin moral, de consiliere de specialitate, de prieteni care sa-i ajute sa depaseasca situatia si nu sa si-o agraveze. Asadar, indemnul „Nu consuma droguri“ poate fi considerat, intotdeauna, un sfat bun. Dincolo de fericirea efemera provocata de praful alb se intinde haosul social si in cele din urma moartea.

„In armata orice militar care vrea sa consume droguri este depistat imediat“

Capitan comandor dr. Edmond Cracsner, seful Sectiei Psihologie din SMG

„Daca la nivelul populatiei civile din Romania putem vorbi de un fenomen al drogurilor, la nivelul armatei nu se poate vorbi de un asemenea fenomen, intrucat el nu exista. Orice tendinta este eliminata de la bun inceput. Ma refer la viitorii militari si chiar la cadre. Tinerii care declara, in momentul recrutarii sau incorporarii, ca au consumat sau ca inca mai consuma droguri, nu sunt declarati apti pentru satisfacerea serviciului militar. Mai mult decat atat, datele lor personale sunt inmanate politiei, urmand a fi cercetati si tinuti sub observatie. Este posibil ca unii tineri sa reuseasca sa treaca de comisiile de la Centrele Militare Judetene si sa ajunga intr-o unitate militara. Daca in viata civila tanarul a consumat droguri, in armata nu o mai poate face. Aici el este mereu supravegheat. Neavand ce sa mai faca si de unde sa-si procure droguri, intra in starea de sevraj. Este depistat imediat si dus la infirmerie unde se va afla ca este consumator de droguri. Ulterior, soldatul poate fi tras la raspundere pentru faptele sale sau poate fi lasat la vatra si supravegheat de politie. Sistemul este organizat in asa fel incat nu se favorizeaza, sub nici o forma, consumul de droguri. Pana in prezent, in armata romana nu s-au semnalat astfel de incidente si nici nu este de dorit sa se intample. Dupa 1991, s-au trimis trupe in misiuni internationale: Kosovo, Angola, Congo, Afghanistan, Irak. Numai eu am examinat, anual, aproape 3.000 de militari, din toate structurile armatei, care au plecat in astfel de misiuni sau la cursuri de perfectionare. Acesti oameni au stat printre autohtonii care obisnuiau sa consume droguri. Tentatia a fost sub nasul lor. Si atat. Niciodata nu au fost probleme. De exemplu, Afghanistanul este o tara in care se cultiva foarte mult canabisul. Irakul, dupa inlaturarea lui Saddam, este, de asemenea, o tara care ridica astfel de probleme. Personal, ii sfatuiesc atat pe soldatI, cat si pe cadre sa-si gaseasca formele de autocontrol pentru a rezista tentatiilor de acest fel. Sunt suficiente variante si optiuni. Drogul nu este o solutie, ci o problema care iti poate distruge viata si familia”.

Tipuri de droguri

Canabisul este o planta originara din Asia Centrala din care se extrag: marijuana, hasisul, uleiul de hasis.

Ciupercile afrodisiace au efecte similare cu canabisul. Riscul consta in confundarea lor cu alte ciuperci otravitoare.

Cocaina este o substanta naturala (un alcaloid) ce este extrasa din frunzele unei plante originare din America de Sud, numita erythroxylon sau arborele de coca.

Ecstasy este o substanta sintetica, ce deriva de la amfetamine, produsa pentru prima data in 1914.

Efedrina este un drog care se administreaza intravenos. Da impresia de placere infinita, putere si vigoare, creste mult instinctul sexual.

Heroina este o substanta semisintetica, derivata a opiumului, produsa pentru prima data in 1897. Seamana cu o pudra a carei culoare variaza intre maro inchis si alb. Este vanduta in pachetele de celofan, folii, bilute. China White sau DMA (ecstasy) sunt droguri -imitatii de care se abuzeaza. Ultima intrare pe „piata sintetica“ este „roofise“ sau „intalnire-viol-drog“, un drog fara gust, ce poate fi strecurat in bautura victimei fara ca aceasta sa stie, in scopul de a fi violata sau jefuita, dupa ce drogul isi face efectul si viitoarea victima adoarme. Acest drog ii face pe oameni neajutorati in fata violului sau jafului. In unele cazuri consumatorii au ajuns sa creada ca pot sa zboare. Heroina poate produce dementa. Afghanistanul, Iranul si China sunt tarile prin care se ruleaza sau in care se produc mari cantitati din acest drog.

Inhalantii sunt drogurile folosite mai des de copii. Suprima senzatia de frig si foame. La nivelul creierului, inhalantii pot schimba reactiile chimice, precum si modul in care neuronii transmit mesajele; LSD este o substanta chimica care modifica modul de a percepe lumea, apar halucinatii, subiectul devine agitat, poate sari de la etaj, il sperie orice zgomot, tremura. Dupa un anumit timp apare o stare de depresie, ceea ce favorizeaza dorinta de a reutiliza drogul.

MDMA (metilendioximetamfetamina), numit si Adam, Ecstasy sau X–TC, este un drog sintetic, psihoactiv, halucinogen si cu proprietati asemanatoare amfetaminelor.

Nalaxon este un medicament antagonist, cu efecte opuse substantei consumate. Este folosit in caz de supradoza reducand efectele drogurilor, fiind foarte eficace din punct de vedere terapeutic.

Phenciclidine (PCP), in forma sa pura, este o pulbere cristalina solubila rapid in apa. Consumul de PCP este asociat unui numar mare de riscuri si se considera a fi unul din cele mai periculoase droguri.

<sus>