Specialistii modelarii atitudinilor

 

In Manualul de operatii psihologice gasim, ca mi­siune a Centrului de Actiuni Psihologice, activitatile planificate care utilizeaza mijloace si metode de comunicare directionate spre tinte sau grupuri-tinta.
"Ce comandant nu-si doreste,
in zona lui de operatii, sa aiba cat mai putin de facut, din punct de vedere militar, al luptei directe. Cine nu-si doreste ca populatia civila sa-l intampine, daca nu cu flori, macar cu simpatie?
Acesta este rolul nostru, un rol al modelarii atitudinilor",
sublinia comandantul Centrului, colonelul diplomat ing. Constantin PleSea.

 

Evenimentele din 1968, inva­darea Cehoslovaciei si folosirea de material de propaganda, inclusiv fluturasi in limba romana, aruncat deasupra orasului Praga, au gasit Armata Romana nepre­gatita sa faca fata unei asemenea provocari, lipsita de o structura similara care sa contracareze, dar sa si desfasoare asemenea actiuni. Un an mai tarziu, la 16 decembrie, lua fiinta cel ce astazi are denumirea de Centrul de Actiuni Psihologice.

Dupa 1990, cand s-a facut deschiderea catre spatiul vestic, NATO, Centrul s-a conectat la informatiile venite din aceasta zona, evoluand si transformandu-se in lumina noilor provocari. "Din acel an, am inceput sa avem cel putin o mare aplicatie anual, la inceput pliati pe cele executate de Apararea Civila, mai apoi independent, aplicatii ce dezvoltau, teoretic, operatii psihologice ample, ancorate in realitate".

In 2000, pe vremea cand Romania era doar membra a parteneriatului PfP, specialisti din cadrul Centrului au fost invitati sa participe intr-un teatru de operatii real,  Kosovo.

 

Un butoi de pulbere

 

Anii ’90 au generat cel mai sangeros conflict interetnic al Europei. Kosovo, o enclava majoritar albaneza, a devenit simbolul ireconcilierii etnice. "Intr-o zona in care albanezii nu se intalneau cu sarbii decat cu arma in mana, a trebuit, pentru sase luni, sa conduc radio KFOR", marturisea maiorul Nicolae Stoica. Era un fel de "afacere romaneasca" de familie, avand in vedere faptul ca, exceptand o singura perioada de sase luni, cat a fost administrat de belgieni, radioul era asigurat de specialisti romani. Intr-o zona in care existau aproximativ 90 de posturi de radio in FM, situarea, in randul preferintelor publicului, pe locul trei a radioului Fortei Multinationale, reprezinta ceva."Aveam ca public-tinta tineri intre 14 si 25 de ani. Emiteam alternativ cate o ora pentru albanezi si una pentru sarbi. Era greu sa captam atentia ambelor etnii, sa gasim o strategie comuna de abordare a realitatii din zona. Ca dovada ca spiritul national primeaza, la 17 martie 2004, exact acesti tineri, care faceau parte din publicul nostru ”tinta”, au incendiat bisericile si casele sarbilor, isi aminteste maiorul Stoica. A fost o mare dezamagire pentru noi".

"Chiar daca nu am fost in aceeasi perioada cu colegul meu, a intervenit capitanul Nicu Dobre, nu cred ca din punctul de vedere al operatiilor psihologice este o <<infrangere>>. Am fost in zona ca staff officer disimination, dar am indeplinit si activitati de planificare psyops. Ulterior, dupa evenimentele din martie, s-a luat hotararea infiintarii a inca unui post de radio, sa emita in paralel cu primul si, astfel, fiecare etnie majoritara sa aiba un post de radio in limba proprie, gestionat de KFOR". Situatia fluctuanta, de la o zi la alta, de la o ora la alta, necesita strategii flexibile ce trebuiau sa evolueze in tandem cu eveni­mentele. "Diseminarea mesajelor Fortei se facea printr-un ziar propriu, o revista, dar si prin intermediul posturilor TV locale si a unuia sarbesc. Situatia este si va ramane tensionata. La parasirea teatrului de operatii, echipa noastra concepuse materiale promo­tionale pentru prein­tam­pinarea unei acutizari a crizei. Anul 2005 este unul special in care Coalitia inter­nationala trebuie sa stabi­leasca statutul acestei zone, a incheiat capitanul Dobre".

 

Civilizatia convietuirii

 

"Cand in Kosovo s-au infla­mat spiritele, noi, cei care actionam in Bosnia si Herte­govina, isi aminteste maiorul Dragos Munteanu, fost sef tiparituri in zona, in cadrul misiunii psyops, ne-am temut de o extindere a fenomenului. Nu a fost asa, poate si datorita faptului ca localnicii deja cauta sa uite trecutul si sa priveasca spre un viitor comun al tuturor etniilor".

Spre deosebire de zona Kosovo, in Bosnia, publicul-tinta a fost fixat intr-o medie de varsta mult mai mica, 8 -13 ani, de ce? "Simplu, pentru noi, ei reprezinta viitorul zonei. Educandu-i, creandu-le o atitudine concili­anta, asiguram un viitor linistit provinciei. O revista in aproximativ 150.000 de exemplare, lunar, cauta sa previna noile amenintari zonale: pericolul minelor (peste un milion, multora necunoscandu-li-se amplasarea), ce ar putea produce adevarate drame, al drogurilor, crimei si al coruptiei. Sunt directii in care se actio­neaza in orice alta tara europeana, si nu numai".

Timpul a aratat ca perceptia populatiei, vizavi de prezenta si utilitatea Fortei, s-a modificat, trecand de la o vadita negare catre o acceptare neconditionata. "In Mostar, la inceput, copiii refuzau sa se apropie de noi, sa primeasca materialele promotionale, pixuri, caiete, sepci, tricouri, ghiozdane, nu ca nu aveau nevoie de ele, ci era o retinere dictata de o mentalitate inradacinata. In doar cateva luni, atitudinea lor s-a schimbat, veneau spre noi, ne asteptau nerabdatori. Acesti copii au reprezentat barometrul rezultatelor muncii noastre".

 

Uneori este foarte greu

 

Probabil, cea mai mare provocare pe care au primit-o militarii Centrului de Actiuni Psihologice a fost Afganistanul. "Acolo, poves­teste maiorul Sorin Cirstea, fost sef celula psyops, tot ce se stia din celelalte teatre de operatii, legat de misiunea noastra, devenea caduc".

Campania de prevenire a atacurilor armate se alatura celor desfasurate pentru sprijinirea alegerilor prezidentiale, ce urmau sa aiba loc la 9 octombrie, dar si a celor locale, de mai tarziu. "Intr-o tara in care 70% din populatie nu stie sa citeasca, tipariturile erau inutile. Nu existau inserturi in ziar, prin­cipala noastra cale de diseminare a mesajului era radioul".

Produsele ce indemnau la reconciliere, ce condamnau terorismul ajungeau cu mare dificultate in zonele de adresare. "Drumurile afgane trec, in general, prin zone montane. La fiecare cotitura, te astepti sa fii atacat." Particularitatile misiunii afgane, dincolo de religie, teritoriu, erau legate si de imposi­bilitatea perceptiei, de catre populatia afgana, a termenului de demo­cratie. "In emisiuni radio, in discutii cu oamenii, am incercat sa le explicam ce inseamna termenul de democratie. Am facut chiar paralelisme cu situatia Romaniei, de dinainte si  dupa 1989, dar totul a fost in zadar, isi aminteste maiorul Cirstea. Le lipseste posibilitatea acestei perceptii, cel putin la acest moment. Pentru a nu obtine un efect invers, de negare si refuzare, am convenit, propunand pana la comanda SHAPE, si fiind acceptat, sa se renunte la folosirea acestui termen atat in mesajele structurii psyops, cat si in celelalte actiuni desfasurate de Coalitie". Este o realitate care a facut si face dificila operarea intr-un asemenea teatru de operatii. "De altfel, ne spune colonelul Plesea, in constituirea unei astfel de misiuni sunt avute in vedere aproximativ 300 de repere, de la informatii publice, obtinute de pe internet, pana la cele ce ne parvin din surse alternative. Trebuie sa cunoastem foarte bine obiceiurile si traditiile locului in care ne vom desfasura misiunea." Complexitatea operatiilor psihologice, dar si nivelul de pregatire la care au ajuns specialistii militari romani sunt recunoscute la cel mai inalt nivel in conducerea NATO. "Intr-un bilant oficial, prezentat in cadrul conducerii Aliantei, structurile noastre sunt plasate pe locul cinci, din punct de vedere al profesio­nalismului. Activitatea Centrului reprezinta o provocare, o lupta permanenta cu timpul, careia trebuie sa-i facem permanent fata."

Aprecierile venite din partea partenerilor Aliantei denota rapida acomodare si pliere a specialistilor romani pe nevoile si misiunile din teatrele de operatii, iar faptul ca functiile de comanda, de inalt nivel, sunt ocupate de romani, demonstreaza increderea de care se bucura.

 Locotenent Marius NITULESCU

<sus>