Se pot vindeca oamenii de alergii?
Ne raspunde doamna Violeta PERLEA, medic specialist Imunologie
clinica si Alergologie la Centrul Medical de Diagnostic si Tratament
Ambulatoriu "Academician Stefan Milcu"
Violeta PERLEA s-a nascut in
1969, in Drobeta- Turnu- Severin.
In 1995 isi ia licenta la
Facultatea de Medicina Ovidius Constanta.
Intre 1997-2002, isi
desfasoara rezidentiatul in specialitatea Imunologie Clinica si Alergologie,
coordonat de prof. dr. Jeana Rodica Radu (Spitalul Clinic "Nicolae Malaxa").
In anul 2001, a absolvit un
curs desfasurat sub egida Academiei Europene de Imunologie Clinica si
Alergologie (Kiev, Ialta), iar in 2001/2002 a fost coinvestigator intr-un
studiu clinic international de faza III b.
Actualmente, isi desfasoara
activitatea de baza la CMDTA
"Acad. Stefan Milcu", Bucuresti.
Este (co)autor la articole publicate in reviste medicale: Infomedica,
Revista de Psihologie si Medicina Aeronautica, Revista de Medicina Militara,
Orizonturi medicale, Viata Medicala, dar si a unui capitol de carte
medicala ("Inflamatia alergica rino-sinusala" – Tratat de Rinologie,
2003, editura "Viata Medicala").
Tot mai multe persoane acuza, in ultimii ani, alergii la diferiti
factori endogeni si exogeni. Este alergia o noua boala a vremurilor noastre?
Cu certitudine, bolile
alergice nu sunt achizitii contemporane (primele descrieri ale lor sunt datate
cam cu 3.000 de ani in urma), dar ultimul secol a adus progrese uriase in
identificarea bolilor sau sindroamelor clinice, in descifrarea mecanismelor si
in nuantarea terapeutica. Asistam insa la o crestere a prevalentei alergiilor:
unul din patru copii este alergic; 8÷10 % din populatia generala are astm
bronsic (boala care, de altfel, isi dubleaza prevalenta la fiecare deceniu);
cam 20% din populatie prezinta diferite forme de rinita.
Cercetarea clinica si cea
fundamentala au reusit sa identifice o serie de factori implicati in
dezvoltarea alergiei. Spre deosebire de alte boli, terenul genetic, desi are
statutul sau clar in patogenie, nu este de importanta majora in aparitia
bolilor alergice.
Factorii de mediu sunt cei
care au o influenta decisiva: expunerea precoce si sustinuta la trofalergene
(alune, soia, crustacee) si pneumalergene (acarieni si mucegaiuri din praful de
casa, polenuri, epitelii animale), poluarea (in special particulele din gazele
de esapament de tip Diesel, SO2, NO2, ozon, compusii organici volatili si formaldehida),
vaccinarile extensive si mediul hiperprotector.
Ce categorii de persoane sunt mai vulnerabile la alergii?
In general, copiii si adultii
tineri sunt mai vulnerabili in fata alergiei. Persoanele varstnice dezvolta mai
rar alergii, in intelesul stiintific acceptat al cuvantului, dar prezinta
frecvent sindroame cu "masca alergica": rinite, bronhopneumopatie cronica
obstructiva (BPOC), intolerante medicamentoase, prurit.
Anumite categorii profesionale
sunt mai expuse: morari, patiseri, laboranti si crescatori de animale, cei
care lucreaza in industria lemnului, vopselelor, bumbacului, tutunului etc.
Va propunem sa comentati, din punct de vedere statistic, influenta pe
care diferiti factori o au asupra bolii alergice.
Dezvoltarea spectaculoasa a
industriei farmaceutice a determinat o crestere a incidentei reactiilor adverse
medicamentoase (RAM), determinand o morbiditate aditionala si, ocazional,
mortalitate. Majoritatea acestor reactii nu au o baza alergica (doar 6÷10%
sunt alergii medicamentoase); ele se desfasoara prin alte mecanisme atat
imune, cat si nonimune. Sub umbrela "alergiei medicamentoase" se
adapostesc, de fapt, si reactii de toxicitate, intoleranta sau idiosincrasie,
efecte ale unor interactiuni medicamentoase etc.; 5% din populatia generala
prezinta RAM la unul sau mai multe medicamente. 2% din spitalizari sunt
datorate RAM, iar in cazul pacientilor spitalizati, 15÷30% prezinta o forma de
"alergie medicamentoasa". Majoritatatea medicamentelor au un risc
de 1÷3% de a determina aparitia unei reactii adverse. Medicamentele cel mai des
implicate sunt antibioticele (in special grupul penicilinelor), antiinflamatoarele
nesteroidiene, anestezicele, substantele de contrast iodate. Cele mai comune
(si benigne) determinari sunt cele cutanate, dar orice organ sau sistem poate
fi atins.
Prevalenta rinitelor alergice
sezoniere – a celor determinate de polenuri, dar si unele mucegaiuri – variaza
larg intre 1÷40%, iar a celor perene (ce se intind pe toata durata anului si
sunt determinate dominant de acarieni, mucegaiuri, gandaci de bucatarie) intre
1÷18%, cu o rata cumulativa de circa 20%. Astmul bronsic sezonier este o
entitate mai rara, dar astmul persistent are o etiologie alergica in
aproximativ 20% din cazuri.
Animalele de companie (pisici,
caini) sunt sursa de alergene potente cu origine in glandele sebacee, salivare,
perianale, urina; principalul rezervor de alergene este blana, iar particulele
de mici dimensiuni persista in mediu mult timp dupa ce animalele au fost
indepartate (saptamani-luni). In populatia generala, sensibilizarea la
alergenul felin major este de 2÷30%, iar in randul copiilor cu rinita sau astm
bronsic limitele sunt intre 15÷50%. Rozatoarele (hamsteri, soareci, porcusori
de Guineea) sensibilizeaza personalul de laborator in 10÷40% din cazuri.
Posesorii de acvarii pot dezvolta rinoconjunctivite/astm, induse de contactul
cu dafniile folosite drept hrana pentru pestisori.
Sunt mai predispusi la alergie oamenii din marile centre urbane decat
cei de la sat?
Viata urbana influenteaza
profund raspunsurile imune ale organismului. Poluarea intensa din marile
aglomeratii urbane este un factor de risc in dezvoltarea bolilor atopice. In
plus, igiena precara din locuintele persoanelor cu un nivel de trai scazut
creeaza premisa inmultirii necontrolate a acarienilor, mucegaiurilor si gandacilor
de bucatarie. Pana la 70% din populatia urbana este sensibilizata la gandacii
de bucatarie care constituie cauza majora (desi frecvent ignorata) de alergie
respiratorie: rinita si astm bronsic.
Cresterea numarului de animale
de companie (caini, pisici, hamsteri, porcusori de Guineea, pesti de acvariu) aduce,
pe langa beneficiul afectiv, si riscul aparitiei de rinoconjunctivite, astm
bronsic, urticarie.
Ventilatia artificiala (prin
sisteme de aer conditionat si climatizare) este tot mai des intalnita la locul
de munca, dar si la domiciliu sau in spatiile inchise de tip banci, magazine
etc.; ea este incriminata in dezvoltarea unei patologii care mimeaza alergia:
conjunctivita, rinita, astm (sick building syndrome). Scoaterea
pacientului din mediul incriminat duce la disparitia sindromului si permite
recuperarea sa completa.
Exista in mediul militar factori specifici care pot provoca alergii? Ma
refer la praful din poligoane, traiul in conditii de campanie, dormitul in
comun cu numar mare in paturi, echipamentul neintretinut si necuratat la timp,
umezeala etc.
Personalul militar isi
desfasoara activitatea in conditii particulare ce pot avea impact asupra
starii de sanatate. Nu consider ca ar fi mai expus alergiilor decat alte
categorii profesionale. Bolile alergice pot avea insa anumite particularitati
legate de cauza, evolutie, tratament.
Pentru a va raspunde punctual,
praful din poligoane poate declansa simptome respiratorii sau oculare mai
degraba printr-un mecanism iritativ decat printr-unul alergic (sa nu uitam ca
acest praf este constituit din particule ce adera la mucoasele conjunctivala
sau respiratorie si provoaca un raspuns inflamator). In schimb, dormitoarele
cu numar mare de paturi, prin cantitatea de material textil (in special
paturi), saltele, aglomeratia de obiecte personale, sunt spatii ce permit
cresterea umiditatii si proliferarea mucegaiurilor si a acarienilor. Umezeala,
aglomeratia si dificultatile in mentinerea igienei personale sunt cauzele
principale ale micozelor intalnite frecvent la cei care traiesc in conditii de
campanie.
Va rugam sa va referiti, in continuare, la tratamente posibile:
medicina clasica, homeopatia, utilizarea procedurilor alternative.
O parte din bolile alergice au
evolutie autolimitata. Bolile cronice insa necesita terapie de lunga durata,
uneori toata viata. Masura terapeutica majora este intreruperea contactului cu
alergenul incriminat. Din pacate, in multe cazuri, acest lucru nu este posibil.
Medicina clasica dispune in momentul actual de o varietate mare de medicamente
ce permit, in general, un bun control simptomatic al bolii. In prezent,
orientarea industriei de profil s-a deplasat in doua directii: pe de o parte,
eficacitate crescuta, cu riscul unor efecte adverse minime, iar pe de alta
parte, identificarea unor terapii biologice ce interfera mecanismele imune
intime: anticitokine, antireceptori, antimolecule de adeziune etc. Probabil ca
acest ultim grup, alaturi de terapia genica, va depasi in urmatoarele decenii
faza de concept operational si va reprezenta terapia viitorului.
Formatia si experienta mea
clinica nu-mi permit sa fac aprecieri corecte referitoare la homeopatie sau
alte forme de medicina alternativa. Ele pot fi tentante in momentul in care medicina clasica si-a
epuizat resursele terapeutice, dar trebuie subliniat faptul ca majoritatea
remediilor "naturiste" sunt amestecuri de produse
farmacologice extrase din plante. Ele urmeaza aceleasi cai metabolice cu ale
unui medicament clasic, dar sunt mai putin standardizate, iar efectele adverse
mai putin studiate si impredictibile. In plus, proliferarea "samanismului"
pseudomedical a pus arme cu doua taisuri in mana unor persoane necalificate.
Din aceste motive, insist asupra consultului medical si discutiei deschise cu
medicul curant.
Deci, se pot vindeca oamenii de alergii?
Unele alergii se vindeca,
altele nu. Cel mai frecvent intalnim insa asa-numitul "mars alergic"
ce incepe in copilarie, prin alergie alimentara, dermatita atopica/urticarie si
continua la adolescenta sau la adult cu rinita, hiperreactivitate bronsica si
astm bronsic. Ca o regula generala, cu cat debutul unei alergii este mai
tardiv, cu atat sansele de vindecare sunt mai mici.
In cazul unor alergii
respiratorii, introducerea vaccinurilor cu alergene standardizate si
folosirea corecta a acestora cresc sansele vindecarii.
Sigur, este usor sa tratezi si sa administrezi medicamente, sa bei
ceaiuri, dar nu este, oare, mai usor sa previi? Alergia poate fi prevenita? Ce
sfaturi dati cititorilor nostri?
Cateva masuri simple pot reduce riscul aparitiei bolilor alergice:
alaptatul matern minimum sase luni (in masura in care este posibil, evident);
introducerea tardiva si progresiva a alimentelor solide, cu evitarea unor
alimente intens alergene (alune, crustacee, soia etc.); evitarea vaccinarilor
excesive (copilul nu va mai dezvolta boli infectioase, in general tranzitorii,
dar va dezvolta alergii, frecvent stabile); un mediu familial echilibrat, fara
a supraproteja copilul (majoritatea alergicilor sunt copii unici ce provin din
familii cu standard socioeconomic bun si care au "beneficiat" de o
ingrijire exagerata). In plus, consumul minimal si cu stricta indicatie
medicala al antibioticelor scade riscul atat al sensibilizarii, cat si al
rezistentei medicamentoase. Este de dorit ca orice cura de antibiotic sa fie
completa, in functie de indicatia terapeutica, si nu oprita dupa 3-4 zile, o
data cu aparitia ameliorarii clinice. Nu cred ca exagerez cand afirm ca
"viitorul alergic" al copiilor este in mainile noastre.