Pe 28 iulie 2003, 46 de masini, purtand insemnele armatei romane, intrau
in Al Hillah, dupa ce parcursesera, timp de cinci zile, 800 km prin desert.
Comandantul convoiului, locotenentul Fabian Mandru, ducea, astfel, la bun
sfarsit prima etapa a misiunii pe care detasamentul de geniu o avea de
indeplinit in Irak. Temperatura medie de 60 grade Celsius, furtunile de nisip,
imaginile terifiante cu resturile contorsionate ale vehiculelor de lupta sau de
transport distruse, somnul in vecinatatea scorpionilor si spiritul de totala
camaraderie a militarilor americani vor ramane pentru multa vreme in memoria
genistilor romani. Viteza lor de reactie si hotararea cu care au actionat in
fiecare situatie le-au adus numele de „Tigrii Desertului”. Se intorc acasa cu
satisfactia atat a renumelui castigat, cat, mai ales, a calitatii
constructiilor si lucrarilor pe care le-au realizat.
Pe 14
august, maiorul Paul Nutulescu, comandantul detasamentului de geniu, a primit
trei saptamani ca termen pentru operationalizare. Raportul „Gata de
misiune” a fost dat dupa trei zile, inscriind astfel primul contingent
national in misiunile din teatrul de operatii al Diviziei Multinationale
Centru-Sud. Prima dintre acestea a constat in amenajarea unui helipad - un
teren de aproximativ 2.000 mp, pe care avea sa aterizeze, pe 26 august,
delegatia condusa de ministrul apararii nationale. Ioan Mircea Pascu s-a
intalnit cu militarii romani pentru a cunoaste la fata locului si de la bun inceput
principalele aspecte operative si logistice ale misiunii pe pamant irakian.
Prima luna a fost, si la propriu, si la figurat, una de foc. Apa clocotea, in
egala masura, in oameni si in masini. Nu se putea lucra decat intre orele 6.00
si 9.00 dimineata, iar dupa-amiaza, dupa ora 15.00. Se spune ca o vorba buna
este pentru sufletul romanului ca apa vie peste rana. Impresionat de energia cu
care genistii nostri se angajau in misiunile cele mai dificile, comandantul
taberei, locotenent-colonelul Adam Slodczyk, ar fi spus : „sunteti iuti ca
niste tigri!”. Si trebuie precizat
faptul ca ritmul, impus de ei insisi, l-au pastrat pe parcursul celor sase
luni. Au inaltat, in Campul Babil, o biserica catolica si o scoala de desen,
care a fost inaugurata de presedintele Poloniei, Aleksandr Kwasniewski. Au
realizat lucrari de protectie genistica la Ad Diwaniyah si Ah Shuwayra. Au
amenajat platforme pentru locatia noii Academii de Politie irakiene, pentru
instalarea containerelor si stocarea apei. Au executat inspectii la podurile
Mabey-Johnson, au ridicat elemente de protectie si turnuri de paza. Au efectuat
peste 8.000 km de marsuri, in conditii climaterice deosebite, in cadrul
convoaielor mixte cu militarii ucraineni si cei spanioli. Numeric vorbind, sunt
55 misiuni de toate. Vorbesc toti cu
evidenta mandrie despre emblema armei geniu a armatei romane pe care au
lasat-o, pe unde au trecut, ca simbol al calitatii si trainiciei. In tabara din
Al Hillah sunt militari din Polonia, Lituania, Mongolia, Slovacia, Ungaria si
SUA. Dintre toate celelalte, cladirea romanilor se evidentiaza prin masurile de
protectie asigurate - saci de nisip jur-imprejur si la ferestre, plase de
mascare; in plus este singura care dispune de sistem suplimentar de alimentare
cu energie electrica.
Exploziile loviturilor de
aruncator si impuscaturile care se mai aud uneori spre seara au reprezentat
semnalul necesar pentru a pune in practica o veche vorba romaneasca: „paza
buna trece primejdia rea”. Cand stai de vorba cu ei, descoperi repede ca
folosesc persoana intai plural: noi am facut asta, noi am fost
acolo... Maiorul Nutulescu e in stare sa prezinte activitatea loctiitorului
sau, maiorul Mircea Misceac, a ofiterilor si subofiterilor din statul major, a
comandantilor de plutoane si grupe independente – capitanul Claudiu Girtonea,
locotenentul Marius Birlan, locotenentul Fabian Mandru, sublocotenentul Iulian
Jurjan, plutonierul major Stavru Dumitru si plutonierul Marian Biolan – timp de
ore intregi, iar cand il intrebi ceva despre sine, are, deodata, de dat un
telefon extrem de important. Ofiterul de legatura - capitanul Mihai Rusu –
raporteaza toata discutia la cooperarea cu ofiterii din comandamentul diviziei,
iar capitanul Mihai Murarasu explica rolul deosebit de important al
meseriasilor de la grupa de intretinere - in frunte cu maistri militari
Alexandru Verdes si Sorin Gae in functionarea tuturor categoriilor de tehnica
la parametri normali. La randul lor, acestia au numai cuvinte de lauda pentru
oamenii cu care lucreaza si modul cum au fost asigurate piesele de schimb. Daca
insisti, cerandu-le sa vorbeasca despre ei insisi, iti arata motoul pe care il
au afisat la vedere: Always together. Despre medicul detasamentului,
locotenentul Bogdan Tudose, auzi de la altii ca ii trateaza cu aceeasi grija ca
pe militarii romani pe toti cei care vin la el, indiferent daca sunt
filipinezi, indieni, pakistanezi sau irakieni. Si ambientul creat in sala de
consultatii si farmacie, aflate in custodia plutonierului adjutant Marian
Surla, semnifica implicit grija fata de oameni, care este aici o stare de
spirit. De altfel, in acest mic Turn Babel, care este Campul Al Hillah,
constati destul de repede ca, vorbind limba romana, esti inteles de multa lume.
Renumele genistilor a fost creat si prin eleganta sarbatoririlor organizate cu
prilejul Zilei Armatei Romane si a Zilei Nationale. Si-au confectionat cu forte
proprii materialele de reprezentare si, cultivand specificul national, au
strans legaturile de prietenie create. Bucatari au fost gradatii George Ciortan
si Ionut Gavrila, care au servit bucate traditionale: sarmale, mititei, carnati
afumati si cozonaci.
Langa patul fiecaruia gasesti
macar o fotografie cu cineva drag si, daca ii intrebi de greutati, ofteaza
adanc si iti dau acelasi raspuns : dorul de acasa. In ochi le citesti, insa,
usor mandria misiunii indeplinite.
Dupa 1990 s-au facut mai multe
afirmatii in legatura cu corpul
maistrilor militari, dar, mai ales, cu acela al subofiterilor armatei romane.
S-a vorbit despre ceea ce trebuie sa fie subofiterul de stat major, despre
translarea rolului de instructor si educator dinspre ofiter catre subofiter si,
aproape intrata in desuetudine de atata uzitare, s-a batut moneda pe faptul ca
subofiterii sunt, sau ca trebuie sa fie, coloana vertebrala a armatei. De parca
- daca aruncam o privire in istoria armatelor lumii, inclusiv a noastra - nu
pentru aceasta au fost creati. Ce-i drept, insa, daca ne raportam la
mentalitatea existenta pana mai acum cativa ani in societate, in general,
vizavi de subofiteri – indiferent ca erau genisti,
infanteristi sau politisti -, la autoritatea lor destul de plata, uneori
perceputa in primul rand chiar la baza angrenajului militar, trebuie sa
recunoastem ca era absolut necesara o schimbare. Ca atare asistam in ultima
vreme la o repunere sau mai degraba la o punere in drepturi a subofiterului. In
directiile competente din minister se lucreaza efectiv la aceasta schimbare,
dar nu de rol, intrucat acesta va ramane acelasi, adica tot de coloana
vertebrala, ci de conceptie, care sa faca aceasta coloana un segment cu
adevarat eficient, viguros, perfect proportionat si calibrat cu celelalte
rotite ale angrenajului. Asa a aparut functia de consilier al comandantului
pentru subofiteri (maistri militari) in armata romana.
Si tocmai de aceea se are in vedere o noua
conceptie de formare si perfectionare a subofiterilor (maistrilor militari) in
armata noastra. Desigur, vor urma si alte masuri. Deocamdata, insa, ziua de 27
ianuarie a.c., cand subofiterii-consilieri din intreaga armata romana s-au
intalnit pentru prima data, in cadrul
convocarii lor de pregatire – derulata intre 26 si 30 ianuarie la Scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor
Terestre de la Pitesti – cu cei mai importanti lideri din varful ierarhiei
noastre militare, constituie un moment de referinta, intrat deja in istorie.
Astfel, la sediul SMFT, ulterior la Ministerul
Apararii Nationale, au avut sansa sa-i intalneasca direct - sa li se vorbeasca
si sa le puna intrebari privind locul, rolul si importanta lor de azi inainte,
o data cu integrarea armatei romane in cea mai mare alianta militara a tuturor
timpurilor -, pe Ioan Mircea Pascu, ministrul apararii nationale, generalul dr.
Mihail Popescu, seful SMG, generalul-locotenent dr. Eugen Badalan, seful SMFT,
generalul-locotenent Gheorghe Catrina, seful SMFA, si contraamiralul Eugen
Laurian, loctiitorul sefului SMFN. De asemenea, s-au aflat in mijlocul lor
generalul-maior Petre Baranga, seful Directiei Organizare, Personal si
Mobilizare, comandorul Victor Barbu, loctiitorul sefului DMRU, si colonelul
Iulian Boeru, comandantul Scolii Militare de Maistri si Subofiteri a Fortelor
Terestre. Interes, combativitate, satisfactie si, mai ales, incredere, acestea
ar fi coordonatele pe care s-a derulat evenimentul din 27 ianuarie de la
Bucuresti care va marca – ne place sa credem – un nou inceput de drum pentru
subofiterii si maistrii militari din armata romana. Al aprecierii si respectului
pe care il merita.
Ioan Mircea Pascu: Conceptia
Ministerului Apararii Nationale privind corpul subofiterilor este aceea ca,
impreuna cu ofiterii, ei trebuie sa constituie o echipa la toate nivelurile:
pluton, companie, batalion si mai sus; sa aiba autoritate, dar si
responsabilitate reala si sa participe efectiv in procesul de instruire.
General dr. Mihail Popescu:
Consilierii sunt un element vital in procesul de reforma, cu atat mai mult cu
cat sunt selectati de catre comandanti dintre cei mai buni subofiteri ai
unitatii. In concordanta cu doctrina NATO privind Mission Command,
responsabilitatea este delegata la nivelul cel mai de jos in operatiuni care
pot influenta situatia din teren. In armatele profesioniste, acest fapt este
foarte posibil cand subofiterul actioneaza izolat, la comanda unei patrule, in
mijlocul unui Irak sau Afganistan. De aceea el trebuie sa cunoasca intentia
comandantului sau si sa fie pregatit pentru luarea unei decizii care ar putea
avea consecinte strategice, fiind posibil ca actiunea lui sa fie mediatizata de
CNN. Asteptarea ordinelor din partea unui ofiter ar putea deveni fatala, de
aceea unele armate il numesc pe acest tanar comandant „caporalul strategic”.
Aceasta flexibilitate operationala trebuie sa o atingem si noi si, din aceasta
perspectiva, subofiterii nostri trebuie antrenati conform standardelor NATO,
impunandu-se totodata in fata ofiterilor, astfel incat acestia sa aiba
incredere in ei. Impreuna trebuie sa educam ofiterii astfel incat sa inteleaga
noul rol al subofiterului. Urmeaza deci o provocare majora pentru noi, fapt ce
va necesita o schimbare in modul nostru de gandire. Trebuie sa intelegeti insa
ca suntem hotarati in privinta introducerii noului concept si impreuna vom reusi
implementarea lui.
General-locotenent dr. Eugen Badalan: In opinia mea, prin crearea institutiei
consilierului comandantului pentru subofiteri (maistri militari) – desi
denumirea aceasta, de consilier, poate ca nu-i desemneaza exact rolul, locul si
atributiunile subiectului respectiv -, pe care am preluat-o de la armata SUA,
am preconizat un veritabil tandem al liderilor, de la pluton in sus, pana la
cea mai inalta personalitate a unei armate. Un tandem in care ofiterul este cel
ce deruleaza actul de conceptie si conduce o mica parte din actul de executie,
iar subofiterul isi asuma libertatea in procesul de instructie si executie. De
acum incolo instructia si antrenamentul militarilor trebuie sa apartina
corpului subofiterilor. Instructor, specialist intr-un anumit domeniu si
subofiter de stat major, pe aceste coordonate trebuie sa intalnim subofiterul.
Schimbarea va fi foarte profunda, din multe puncte de vedere. Efectiv putem
vorbi despre o veritabila schimbare de cultura militara. Pentru ca, traditional,
noi am intrebuintat subofiterii in cu totul alt fel. Pe de alta parte, una
dintre hibele mari care trebuie depasite este dorinta subofiterului de a accede
in corpul ofiterilor. Acest lucru trebuie stopat si eliminat. Avem nevoie de
subofiteri cu studii superioare, cunoscatori ai procedurilor actionale si de
stat major specifice NATO, avem nevoie, practic, de un alt tip de subofiter.
Ce-i tenteaza ca atunci cand obtin licenta sa solicite intrarea in randul
ofiterilor? Doua lucruri: salariul si pozitia, respectiv rolul in grupul social
(militar). Or, si prima conditie ii va fi asigurata printr-o politica de
salarizare corespunzatoare noului rol - in care subofiterul incadrat la nivel
brigada, sa zicem, va fi salarizat echivalent unui comandant de companie -,
ceea ce va atrage, fireste, si o recunoastere pe masura in cadrul grupului
social. Prin crearea functiei de consilier al comandantului pentru subofiteri
(maistri militari) si prin abordarea unei noi conceptii despre rolul si locul
subofiterilor, respectiv maistrilor militari, eu cred ca am inceput sa devenim
normali.
General-locotenent Gheorghe Catrina: In Fortele Aeriene una dintre sarcinile noastre
deosebit de dificile este sa formam inca multi oameni. Incercam sa atingem acel
raport intre ofiteri si subofiteri, stabilit la nivelul intregii armate, care
va trebui sa se ridice de la 1/1,6 – cat este acum -, la 1/2,5. Si termenul se
apropie. Din alt punct de vedere insa, tehnicitatea din Fortele Aeriene impune
nevoia de ofiteri. Echipamentele pe care le folosim – MiG 21 LanceR, IAR 99
Soim, elicopterul SOCAT necesita un personal pregatit intr-un mod deosebit de
complex. De aceea, deficitul de incadrare nu este usor de depasit. Peste tot
incadrarea oamenilor de valoare este o problema. Iar in aviatie, poate mai mult
decat in alta parte, e importanta nu cantitatea, ci calitatea. Deocamdata
primul loc pe care-l ocupa subofiterii in structura noastra este acela de
specialist si luptator. Ulterior vor ocupa si alte functii (lider de
microgrupuri s.a.), dar acum treapta aceasta e importanta. Nu e posibil sa
formam oameni noi fara sa fi trecut prin mana unui subofiter cu experienta.
Nu-mi place acest termen de coloana vertebrala, dar e sugestiv pentru ca,
intr-adevar, subofiterii reprezinta o categorie de personal fara de care nu
este posibil sa ne indeplinim misiunile. Asa ca, indiferent daca am fi avut
acces sau nu intr-o alianta, oricum trebuia sa ne schimbam. In trecut, pozitia
mai putin corespunzatoare a subofiterilor se datora si atitudinii lor. Nu zic
ca se complaceau intr-o pozitie inferioara, dar nici nu am exemple de pregatire
extraordinara din care sa rezulte ca doreau sa demonstreze ca sunt o categorie
de exceptie. Pentru ca si acum, oricate reglementari ar aproba ministrul,
statutul subofiterilor (maistrilor militari) nu se poate schimba daca ei insisi
nu sunt primii care sa doreasca schimbarea.
Contraamiral Eugen Laurian: In conditiile in care pe un perimetru restrans, care este nava,
traiesc si muncesc zi si noapte foarte multi oameni, intre care multi
subofiteri si maistri militari, noi, marinarii, vedem altfel camaraderia decat
cei de la trupele de uscat. Cu bune si rele. Pe o nava orice militar,
indiferent de grad, este o rotita de ceasornic. Si daca una din aceste rotite
nu functioneaza, nu mai functioneaza nici celelalte. Totul se blocheaza. Or, in
acest ansamblu, un rol deosebit il are maistrul militar. Si subofiterul. De
aceea, cand unul dintre ei are o problema este mult mai usor sa bata la usa
comandantului sa-i ceara o consultanta. Indiferent ca e in plan personal,
social sau profesional. Trebuie sa fiti perceputi ca niste colegi cu
experienta, cu un traiect pornit de la treapta cea mai de jos, nu ca o antena a
comandantului. Se impune sa fiti buni psihologi si sa nu neglijati studiul sociologiei.
Gandim ca prezenta dumneavoastra ca ajutor al comandantului in relatiile cu
maistrii militari si cu subofiterii va fi mult mai eficienta, mai productiva,
mai practica.
General-maior Petre Baranga: Unii au inteles ca veti fi sefii subofiterilor.
Intr-o unitate militara numai comandantul acesteia poate fi seful.
Dumneavoastra sunteti liderii. Prin dumneavoastra trebuie sa ajunga opinia
subofiterilor, maistrilor militari si a m.a.c.-ilor la comandant. Fiind
totdeauna in preajma comandantului, opiniile colegilor dumneavoastra vor fi
reflectate mult mai repede si mai putin deformat. Si, in acelasi timp, la fel
de eficient se va realiza feedback-ul. Pentru ca aveti gradele reale si experienta puteti
ajuta foarte mult in procesul de instructie.
Colonel Iulian Boeru: Functia
de consilier al comandantului este o necesitate nu pentru a copia un model,
ci pentru a fluidiza exercitarea actului de comanda. Ca atare, activitatea pe
care avem onoarea sa o gazduim, o consider ca pe un inceput, fiind adeptul
transformarii acestui tip de convocare eventual intr-un curs.
Comandor Victor Barbu: Elaborata pe baza unei propuneri formulata de echipa CUBIC,
Conceptia de formare, dezvoltare profesionala si utilizare a subofiterilor si
maistrilor militari – actualmente in faza de proiect – constituie o noutate de
mare interes pentru ca prezinta intr-o maniera unitara modul in care acestia se
vor forma, pregati si utiliza. De acum incolo, subofiterii - coloana vertebrala
– nu va mai fi o lozinca, ci va deveni si la noi o realitate.
Scurt
istoric privind infiintarea
functiei de subofiter-consilier al comandantului pentru problemele
subofiterilor (maistrilor militari)
Functia de subofiter-consilier
al comandantului pentru problemele subofiterilor a fost infiintata la jumatatea
anului 2002. Initiatorii au fost reprezentantii firmei Cubic Applications
Inc., ai Directiei Management Resurse Umane si ai Directiei Organizare,
Personal si Mobilizare.
Primul raport, prezentat
ministrului apararii nationale in luna iunie 2002, propunea infiintarea acestei
functii la statele majore ale categoriilor de forte ale armatei, la
comandamentele de corp de armata si de brigada, precum si la institutiile
militare de invatamant.
Pana la data de 21.10.2002,
functia de consilier al comandantului pentru problemele subofiterilor a fost
prevazuta in statele de organizare a 63 de structuri militare. Incepand cu
aceasta data, a fost inaintat un nou raport, prin care se propunea ca, pana in
ziua de 31.12.2003, sa se infiinteze astfel de functii la nivelul batalioanelor
(regimentelor) din cadrul brigazilor apartinand Fortelor Terestre, iar la nivel
central - cate o functie la Directia Management Resurse Umane si Directia
Organizare, Personal si Mobilizare.
Pentru reglementarea
statutului acestor functii si a modului de incadrare au fost inaintate si
aprobate de catre seful Statului Major General, urmatoarele propuneri:
a) Toate posturile de
subofiter-consilier infiintate in prima etapa sa aiba gradul de plutonier
adjutant principal. Nivelul de studii sa fie stabilit in raport cu studiile
absolvite de ocupantul postului: medii (coeficient de ierarhizare 1.90) sau
superioare (coeficient de ierarhizare 3.20).
b) Incadrarea sa se realizeze
cu personal avand gradul de plutonier adjutant principal sau maistru militar
principal. Acestia trebuie sa cunoasca o limba de circulatie NATO la nivel cel
putin 2222 STANAG 6001, sa aiba abilitati in lucrul cu calculatorul si un
stagiu de cel putin cinci ani in unitati de acelasi profil.
c) Functiile infiintate la
esalon inferior brigazii sa fie prevazute cu gradul de plutonier, care sa
indeplineasca atributiile consilierului comandantului de batalion la nivel
subunitate, dupa modelul american.
Observatorul militar va va prezenta in curand o discutie mai ampla pe baza
proiectului noii Conceptii de formare, dezvoltare profesionala si utilizare
a subofiterilor si maistrilor militari. Deocamdata am insistat sa aflam
cateva impresii ale celor implicati direct in acest proces de schimbare, in acest
sens adresandu-le un set de trei intrebari. Redam mai jos cele mai multe
dintre punctele de vedere ale consilierilor comandantilor pentru subofiteri
(maistri militari) din garnizoane si din structuri reprezentative ale armatei
noastre.
1. Ce parere aveti despre infiintarea functiei de consilier
al comandantului pentru subofiteri (maistri militari)?
2.Cum
comentati proiectul: “Conceptie de formare, dezvoltare profesionala si
utilizare a subofiterilor si maistrilor militari”, aflat in curs de aprobare?
3.Concret,
prin ce anume creste importanta subofiterului (maistrului militar) in armata
romana?
Maistru
militar clasa I Cornelia Mihalcea calin,
Comandamentul 2 Operational
Intrunit, Buzau:
1. Consilierul comandantului
pentru problemele subofiterilor (maistrilor militri) a aparut atat ca
rezultat al modernizarii structurale a armatei, dar si ca necesitate
obiectiva.
In majoritatea tarilor membre
ale NATO exista structuri, la toate nivelurile ierarhice, care se ocupa de
consilierea comandantului in problemele unor corpuri de cadre.
Necesitatea obiectiva rezulta
din ponderea mare pe care subofiterii (maistrii militari) si m.a.c.-ii o
au in armata, diversitatea specialitatilor militare pe care aceste categorii
le detin si a functiilor pe care le indeplinesc, din efortul educational specific
fiecarei categorii. Acestea sunt elemente ce merita analize si abordari
specifice.
Nevoile de consiliere si de
informare ale comandantului sunt amplificate de existenta problemelor referitoare
la calitatea vietii subofiterilor (maistrilor militari), m.a.c.-ilor, precum
si a familiilor acestora, pentru a caror rezolvare sunt necesare informatii.
2. Potrivit acestei conceptii,
corpul subofiterilor (maistrilor militari) reprezinta acea categorie de
personal militar profesionalizat al armatei, purtatoare a valorilor si
traditiilor militare, ce intruchipeaza imaginea luptatorului si a specialistului
militar, valorifica invatarea continua si este capabil sa conduca, sa
pregateasca si sa motiveze personalul din subordine pentru indeplinirea
misiunilor ce le revin.
Documentul precizeaza foarte
clar modalitatile de formare si dezvoltare a subofiterilor (maistrilor
militari), si anume: pregatirea institutionalizata, instructia colectiva si
pregatirea complementara. Proiectul redefineste principiile invatamantului si
instructia militara. Prezinta cele doua cai de formare a maistrilor militari si
a subofiterilor, respectiv filiera directa si filiera indirecta, precum si
toate tipurile de cursuri de cariera.
In premiera, potrivit acestei
conceptii, maistrii militari si subofiterii sunt consiliati asupra evolutiei in
cariera de catre subofiterii-consilieri ai comandantilor. Practic, acest document
redefineste locul si rolul maistrilor militari si subofiterilor in Armata
Romaniei.
3. Prin misiunile ce li se
incredinteaza si potentialul profesional, maistrii militari si subofiterii
trebuie sa devina cu adevarat suportul de baza al armatei.
Prin elaborarea acestei
conceptii, practic, se realizeaza reabilitarea subofiterului (maistrului
militar) si transformarea lui in "coloana vertebrala" a
armatei.
Plutonier
major Stelian Cireasa, Baza 4
Logistica "Nord", Dej:
1. Aparitia functiei de
consilier al comandantului pentru maistri militari si subofiteri in armata
romana este benefica din cateva puncte de vedere. In primul rand, constituie un
pas inainte, prin care se incearca realizarea unei echipe de lucru
ofiter-subofiter, care, dupa parerea mea, nu poate duce decat la coeziune.
Aceasta, la randul ei, va avea, mai mult ca sigur, ca finalizare, imbunatatirea
conditiilor de munca si de viata, implicit cresterea capacitatii de lupta a
fiecarui obiectiv militar. In al doilea rand, prin aparitia acestei functii,
fiecare subofiter din Armata Romaniei nu se va mai simti marginalizat, se va
simti important, deoarece va constientiza faptul ca are pe cineva care sa fie
preocupat de problemele lui - atat din domeniul in care isi desfasoara
activitatea, cat si din domeniul personal, probleme pe care, de multe ori,
sigur nu le-ar fi putut aduce la cunostinta comandantului, fie datorita
starii lui probabil emotive, fie pentru ca nu a gasit momentul potrivit sa-si
informeze comandantul despre problemele care il preocupa.
2. Referitor la proiectul Conceptia
de formare, dezvoltare profesionala si utilizare a subofiterilor sunt de
parere ca formarea subofiterilor intr-o perioada atat de scurta si la
nivelul la care dorim sa ajunga acest subofiter nu va da rezultate, cel putin
pentru mai tarziu. Adica, el va fi, probabil, bun in prima treapta a carierei,
cea de luptator, dar nu cred ca va mai face fata de la gradul de plutonier
major in sus, cand va tinde, logic, catre varful ierarhiei. Sau cand va trebui
sa creeze acea echipa cu un ofiter si atributiile de serviciu vor deveni mai
complexe.
3. Concret, importanta subofiterului
(maistrului militar) in armata romana creste prin faptul ca va contribui
efectiv la indeplinirea misiunii principale a unitatii in care isi desfasoara
activitatea, realizand practic o stransa coeziune ofiter-subofiter, decisiva
in conducerea efectivelor.
Nu am obiectii la ceea ce mi
s-a prezentat la intalnirea cu liderii militari, fiind de parere ca aceasta
este linia directoare pe care trebuie sa mergem si sper ca aceste zile sa se
constituie, intr-adevar, intr-o convocare-simpozion cu o conotatie istorica.
Si care sa devina, de fapt, actul de nastere al armatei mileniului trei a
Romaniei.
Maistru militar
principal Nicolae Decu, UM 01936,
Titu:
1. Aceasta functie a aparut
intr-un moment in care era necesar sa se scoata in evidenta si calitatile de
luptator si de specialist militar ale maistrului militar, respectiv
subofiterului roman, capabil sa conduca si sa instruiasca. Consider ca era
necesar ca aceasta functie sa fi aparut mai de mult, pentru a-i motiva, o
data in plus, in a atinge cea mai inalta functie pe care o poate ocupa un
maistru militar sau subofiter.
2. Proiectul Conceptia de formare,
dezvoltare profesionala si utilizare a maistrilor militari si subofiterilor in
Armata Romaniei asigura insusirea ansamblului de cunostinte si formarea
competentelor, deprinderilor si abilitatilor necesare ca luptator, specialist militar, conducator
de oameni, educator si cetatean. Acest program are la baza transparenta de
sanse egale, de promovare, urmareste dezvoltarea motivatiei pentru profesia
militara a carierei de maistru militar si subofiter, promoveaza inaintarea in
gradul urmator a maistrilor militari si subofiterilor in conditii de selectie fundamentata pe analiza competentei
profesionale. Asigura dobandirea de competente profesionale recunoscute pe
piata civila a muncii.
3. Importanta maistrului
militar si a subofiterului in Armata Romaniei creste an de an, in primul rand
prin misiunile ce i se incredinteaza.
Plutonier
adjutant Magdalena Laza
Vasile, Comandamentul Operational
Aerian Principal:
1. Avand in vedere rolul
prioritar pe care-l va detine in perspectiva corpul maistrilor militari si
subofiterilor, functia de consilier a aparut ca o conditie imperioasa de respectare
a cerintelor impuse pentru formarea si dezvoltarea profesionala a lor. Prin
aceasta functie se creeaza un canal de comunicare si supervizare ce va completa
si sprijini lantul de comanda al unitatii.
2. Conceptia de formare,
dezvoltare profesionala si utilizare a subofiterilor in Armata Romaniei
are ca scop crearea unui corp puternic de maistri militari si subofiteri avand
ca obiectiv prioritar: redefinirea locului si rolului acestora, formarea si
dezvoltarea profesionala a subofiterilor si maistrilor militari prin
modalitati similare cu cele din armatele statelor membre ale NATO, urmarindu-se
insusirea standardelor si procedurilor utilizate de acestea in sistemele de
educatie si instruire si evolutia in cariera a subofiterilor si maistrilor
militari.
Pentru aceasta s-au elaborat
programe de formare si pregatire permanenta a subofiterilor si maistrilor
militari prin cursuri de cariera, cursuri de nivel/specializare, inclusiv
cursurile intensive de invatare a
limbilor straine, cursuri de recalificare, iar planurile de invatamant se
proiecteaza prin intermediul modulelor de pregatire.
Aceste programe de
formare/pregatire permanenta a subofiterilor si maistrilor militari asigura
competente profesionale recunoscute de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale
si Familiei, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si Consiliului
National de Formare Profesionala a Adultilor.
3. Importanta subofiterilor in
armata Romaniei creste prin aplicarea conceptiei, acestea trebuind sa se manifeste in cele trei ipostaze esentiale
ale existentei si actiunii: “sa fie”, “sa stie”, “sa faca”!
ca luptator, specialist militar in arma/serviciu/specialitate militara,
conducator de oameni si organizatii militare mici, educator si cetatean.
Importanta subofiterilor si
maistrilor militari in Armata Romaniei va creste in acelasi timp prin redimensionarea responsabilitatii
autoritatii, eficientei, prin performantele pregatirii profesionale a
subofiterilor si maistrilor militari concretizate in procesul de instruire.
Se impune mediatizarea noilor
concepte in scopul intelegerii noilor relatii create intre ofiteri si
subofiteri, in speta conceptul de tandem care inca nu este bine inteles la
toate nivelurile.
Viabilitatea trebuie sa fie
asigurata de acte normative care sa legifereze noile relatii si sa
concretizeze la regulamentele militare
geniale atributiile functiilor de consilier.
Plutonier
adjutant principal Marcel Stan,
Scoala de Aplicatie pentru Parasutisti, Buzau.
1. Aceasta functie era absolut
necesara, de multe ori simtindu-se nevoia unei persoane care sa asigure
legatura dintre structura de comanda si executanti.
2. Aparitia “managerului de
cariera” este foarte benefica si corespunde cerintelor actuale atat cat
suntem in activitate, cat si in viata civila.
3. Subofiterul devine liderul
structurilor mici, va fi capabil sa conduca si sa educe, prin exemplul
personal, cu profesionalism, pregatire foarte buna in toate domeniile de
activitate. Telul comun: cresterea eficientei si capabilitatii de lupta a
unitatii.
Plutonier
major Dan Bittel, Brigada 2
Infanterie Moto, Craiova:
1. In sfarsit, s-a intamplat
lucrul pe care-l asteptam de mult! Intram, astfel, si pe aceasta cale, in
randul armatelor moderne. Intalnirea si cele auzite de la domnul ministru Ioan
Mircea Pascu, de la seful SMG, domnul general Popescu, de la domnii generali
Baranga si Badalan nu au facut decat
sa-mi confirme entuziasmul si stiu ca
noi, “ca varf de lance”, asa cum spunea domnul ministru, vom
face fata, cu brio, acestei provocari majore. Si vom reusi.
2. Dupa parerea mea este un
proiect excelent care, prin aplicare, va canaliza forta corpului subofiterilor
in directia corecta. Sunt pe deplin convins ca roadele nu vor intarzia sa
apara si asta se va intampla repede.
3. Concret, mi-as permite sa
citez ceea ce in viziunea conducerii armatei romane constituie un “element
vital in procesul de reforma”, anume noi, consilierii comandantilor de la
diferite esaloane. Si, largind contextul, prin transpunerea in realitate a
acestei viziuni, subofiterii isi ocupa locul corect si anume acela de
luptatori, in primul rand, si instructori carora le revine in procent de 100%
responsabilitatea procesului de instructie a trupelor.
Proiectul “Conceptia de
formare, dezvoltare profesionala si utilizare a subofiterilor” este
necesar pentru a rezolva multe din
problemele privind formarea subofiterilor. Pentru moment, el corespunde
necesitatilor armatei romane, dar acest concept mai poate fi imbunatatit.
Plutonier
major Paul Odochean, Batalionul
405 Logistic al Brigazii 81 Mecanizata, Bistrita:
1. Prin crearea acestei
functii va fi mult mai vizibila importanta activitatii pe care o desfasoara
subofiterii si maistrii militari in realizarea obiectivelor si misiunilor
specifice fiecarei structuri in parte si va da nastere (va crea) o relatie mult
mai cooperanta intre ofiter-subofiter.
2. Fiind noua, aceasta conceptie
cuprinde implicit modificari care nu pot sa duca decat la reusite si am speranta
ca va fi o idee mai buna care sa promoveze in special “valori” si o
schimbare este in acelasi timp o provocare pentru viitorul si succesele activitatii
subofiterului (maistrului militar), caruia, vizibil si simtitor i se acorda o
mai mare importanta.
3. Subofiterii (maistrii militari)
vor avea o mai mare responsabilitate, dar, in acelasi timp, si o mai mare
autoritate. Ca o consecinta vor fi apeciati, iar rezultatul muncii lor va oglindi
activitatea si performantele structurilor din care fac parte.
Maistru
militar clasa I Clementin Ispravnicelu, Scoala Militara de Maistri si Subofiteri a Fortelor Aeriene, Medias:
1. Aparitia functiei de
consilier al comandantului pentru maistri militari si subofiteri in armata
romana este o dovada a amplului proces de reforma a armatei, un moment de
cotitura in mentalitate si in conceptia de lucru in echipa. Consilierul
comandantului trebuie sa fie un model de tinuta morala si profesionala,
legatura organica intre comandant si corpul maistrilor militari si al
subofiterilor, lider real al maistrilor militari si subofiterilor, si
sfatuitorul lor.
Consilierul comandantului va
avea o influenta benefica in impunerea standardelor de performanta, instruire
si comportament militar si va contribui la executarea ordinelor comandantului
pentru indeplinirea misiunii unitatii.
2. Prin aplicarea Conceptiei
de formare, dezvoltare profesionala si utilizare a subofiterilor evolutia
in cariera a acestui corp se bazeaza pe transparenta si sanse egale de
promovare si urmareste inclinatia pentru profesia militara. Evolutia in cariera
a subofiterului si maistrului militar se va face numai prin competenta
profesionala si numai dupa parcurgerea unor cursuri de cariera.
3. Prin faptul ca in viitorul apropiat i se vor delega competente,
care in trecut erau ale ofiterilor (de exemplu aprecierea cadrelor din
subordine), maistrul militar (subofiterul) va deveni cu adevarat o rotita importanta in angrenajul functional al
armatei romane.
Plutonier
major Marian Cristea, Scoala de
Aplicatie pentru Tancuri si Auto „Mihai Viteazul“.
1.Consider ca aparitia unui
lider real al subofiterilor in relatia cu comandantul este foarte benefica;
totodata reprezinta un semnal puternic pentru corpul maistrilor militari/subofiterilor ca acesta
va deveni coloana vertebrala a armatei, imprimand un nou suflu subofiterilor
in procesul de proiectare, organizare, planificare, desfasurare si
evaluare a instructiei, specific unitatii, prin faptul ca acestia gasesc in
institutia consilierului comandantului un coleg care sa-i indrume in
derularea proceselor mentionate anterior, dar si faptul ca au alaturi de
ei o persoana bine pregatita profesional si individual la care in orice moment
pot cere un sfat, o parere, un ajutor sau la care se pot destainui in
problemele cu care se confrunta acestia.
2. Proiectul Conceptiei de
formare, dezvoltare profesionala si utilizare a subofiterilor din armata
romana corespunde cerintelor actuale si viitoare de formare a subofiterilor.
Aceasta noua conceptie defineste unitar si coerent, realist, locul, misiunile
si procesul de formare si dezvoltare profesionala a subofiterilor si pune un
accent deosebit pe procesul de pregatire si dezvoltare
profesionala continua.
3. Importanta subofiterilor in
armata romana va creste prin gradul de implicare in toate procesele sistemului
militar, de la nivelurile de decizie si comanda pana la nivelurile de executie.
Ca in orice proiect,
viabilitatea acestuia se modeleaza pe parcursul perioadei de proba. Este
necesar acest lucru si pentru institutiile consilierului comandantului in
conditiile in care una din problemele importante ale acestuia este schimbarea mentalitatii corpului maistrilor militari/subofiterilor,
a gradului lor de implicare in procesele militare actuale si viitoare.
Plutonier
adjutant Sabin Ivan, UM 01518,
Prundu Bargaului:
1. Este o schimbare de conceptie istorica, am putea spune, care
va permite alinierea armatei romane la armatele moderne ale lumii,
caracterizate prin eficienta mobilitate si, nu in ultimul rand, o pragmatica folosire a resurselor economice si umane.
2. Din punct de vedere
economic este salutara, trebuie insa vazut daca pregatirea de baza asigura si
necesitatile de pregatire a unor functii cu caracter tehnic, care presupun obtinerea
permisului de conducere, a brevetului de mecanic conductor pentru tehnica
din dotare, cunoasterea interventiilor de mentenanta si exploatare; trebuie
avut in vedere si baza redusa de selectie a m.a.c.-ilor cu specialitatea
militara corespunzatoare datorita desfiintarii scolilor de soferi si eminenta
desfiintare a serviciului militar obligatoriu.
3. Prin asumarea unor raspunderi
deosebit de importante in domeniul instruirii, coordonarii activitatilor
la toate nivelurile tactice, prin cresterea
responsabilitatii si coeziunii unitatilor si subunitatilor.
Consideram abordarea problematicii de catre toti factorii de
raspundere din MApN ca una moderna, capabila de a clarifica majoritatea
problemelor ridicate, care, curand, o data cu adoptarea actelor cu caracter juridic de reglementare in domeniu, va face functionala exercitarea
atributiunilor functiei.
Maistru
militar clasa I Liviu Verenciuc,
Brigada 33 Mecanizata „Alexandru cel Bun“:
1. Consider ca prin aparitia
acestei functii in armata subofiterii si maistrii militari au numai de
castigat. Important este, insa, ca aceasta functie sa nu ramana doar pe hartie.
Asa cum se discuta, trebuie schimbata mentalitata unor comandanti de unitati,
sa inteleaga importanta subofiterului in armata romana.
2. Proiectul Conceptiei de
promovare-dezvoltare profesionala a subofiterului este bine elaborat,
dar se pot aduce imbunatatiri, mai ales
la capitolul formarii subofiterilor pe
filiera indirecta. Din experienta anilor petrecuti in armata, tin sa
mentionez ca varsta limita de 30 de ani este oricum prea inaintata, as propune
26 de ani.
3. Importanta subofiterului
creste atunci cand el are o mai mare initiativa in luarea deciziilor la nivelul
sau de competenta. Nu cred ca subofiterul sau maistrul militar este obligatoriu
sa cunoasca modul de lucru cu calculatorul mai mult decat modul de lucru cu
oamenii. Din discutiile purtate cu elevii din scoala militara am observat ca,
in primul rand, trebuie sa se axeze pe
instructia tragerii si pe instructia de
front. Spun acestea, deoarece m-am confruntat cu foarte multe lucruri
care tineau de elementele de baza ce trebuie invatate in scoala militara. Daca
nu cuceresti baza, nu poti atinge varful.
Realizatorul paginilor, maior Dan GIJU
Subofiterul-consilier
este liderul subofiterilor, maistrilor militari, militarilor angajati pe baza
de contract, militarilor cu termen redus si militarilor in termen din structura
in care isi desfasoara activitatea, recunoscut ca urmare a nivelului de
pregatire si experientei profesionale in indeplinirea sarcinilor de serviciu si
calitatilor morale detinute.
Subofiterul-consilier se afla in subordinea
nemijlocita a comandantului (sefului structurii respective). Acesta isi
indeplineste rolul asigurand consilierea comandantului (sefului) in toate
problemele ce privesc militarii din corpurile subofiterilor, maistrilor
militari, militarilor angajati pe baza de contract, militarilor cu termen redus
si militarilor in termen.
Subofiterul consiliaza comandantul pe probleme
vizand: instruirea si starea de pregatire, perfectionarea profesionala,
dezvoltarea si promovarea in cariera militara, moralul, calitatea vietii
militarilor aflati in responsabilitate si a familiilor acestora.
De asemenea, el actioneaza pentru respectarea si
promovarea traditiilor si obiceiurilor militare, a profesionalismului corpului
subofiterilor (maistrilor militari) si categoriei de forte din care face parte.
Comandor Vasile MICHI